Dezmăț monstru pe piața răsăritei! Slusari îl acuză pe ministrul Bolea: A admis debandada în complicitate cu Trans Oil

Autoritățile sunt foarte aproape de eliberarea licenței pentru importul de floarea soarelui către compania Trans Oil, pentru aproximativ 300 de mii de tone de răsărită programată să fie aduse din Ucraina, constată reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari, într-o postare pe Facebook.

Forța Fermierilor atrage atenția că această decizie aruncă o umbră de rușine asupra țării, în special având în vedere că în 2023 Moldova a avut o recoltă semnificativă de aproape 750 de mii de tone de floarea soarelui, cu stocuri suficiente din anul anterior. Cu toate acestea, importurile masive din Ucraina pun sub semnul întrebării strategia agricolă a țării. „În septembrie 2023 noi am avut cele mai joase prețuri de achiziții la floarea soarelui din ultimii 5 ani. A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei”, a punctat Slusari.

„Încă din primăvara anului 2023, Forța Fermierilor a avertizat asupra pericolului importurilor din Ucraina, în urma exemplului dat de alte țări est-europene precum Polonia, România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. În ciuda acestor avertismente, preocupările noastre au fost ignorate, iar manipularea mediatică a încercat să prezinte agricultorii ca fiind împotriva Ucrainei”, declară un reprezentant al organizației.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute. În același timp, fabricile de producție a uleiului, deținute de Trans Oil, nu și-au asigurat stocurile suficiente, preferând să se bazeze pe importurile masive din Ucraina.

Ca rezultat al acestei erori strategice a Ministerului Agriculturii, agricultorii au suferit pierderi financiare considerabile, iar țara se confruntă acum cu o criză de materie primă, care va duce la creșterea prețurilor la floarea soarelui importată. În plus, există riscul ca România să restricționeze exporturile de cereale și oleaginoase din Moldova din cauza importurilor masive.

„Nu știu dacă reprezentanții Ministerului Agriculturii au admis conștient și în complicitate cu Trans Oil debandadă pe piața internă a răsăritei sau este vorba doar de incompetență, însă pentru mine evident că ministrul Bolea trebuie să-și asume acest dezmăț și să depună demisia de onoare. Dacă cuvântul «onoare» mai este relevant pentru el ”, conchide Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rasarita #Bolea #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.