Diaspora, cel mai mare investitor al Republicii Moldova! Topul țărilor de unde vin cei mai mulți bani

Persoanele fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,20 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din punctul de vedere al provenienței geografice a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, cele din țările UE au fost în creștere cu 16,3 la sută, comparativ cu trimestrul I 2022, și au înregistrat o pondere de 52,5 la suta. Transferurile din tarile CSI s-au majorat cu 120,8 la sută, comparativ cu trimestrul I 2022, revenindu-le o pondere de 15,6 la sută. Transferurile din alte țări au constituit 31,9 la sută din totalul transferurilor în favoarea persoanelor fizice, micșorându-se cu 3,6 la sută, comparativ cu trimestrul I 2022.

Analiza transferurilor pe țări reflectă menținerea unui top constant după valoarea intrărilor, lider fiind Israel, urmat de Rusia, Italia, Germania, Franca. Cea mai mare creștere este la Rusia (+2,4 ori, care însă în trimestrul I 2023 manifestă o tendință de micșorare bruscă față de media ultimilor 9 luni, urmată de Italia (+24,5 la suta), Franța (+23,7 la sută), România (+20,6 la sută) și Germania (+13,6 la sută), toate în creștere stabile pe durata ultimilor ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #diaspora #transferuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive