Diaspora, cel mai mare investitor al Republicii Moldova! Topul țărilor de unde vin cei mai mulți bani

Persoanele fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,20 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Din punctul de vedere al provenienței geografice a transferurilor în favoarea persoanelor fizice, cele din țările UE au fost în creștere cu 16,3 la sută, comparativ cu trimestrul I 2022, și au înregistrat o pondere de 52,5 la suta. Transferurile din tarile CSI s-au majorat cu 120,8 la sută, comparativ cu trimestrul I 2022, revenindu-le o pondere de 15,6 la sută. Transferurile din alte țări au constituit 31,9 la sută din totalul transferurilor în favoarea persoanelor fizice, micșorându-se cu 3,6 la sută, comparativ cu trimestrul I 2022.

Analiza transferurilor pe țări reflectă menținerea unui top constant după valoarea intrărilor, lider fiind Israel, urmat de Rusia, Italia, Germania, Franca. Cea mai mare creștere este la Rusia (+2,4 ori, care însă în trimestrul I 2023 manifestă o tendință de micșorare bruscă față de media ultimilor 9 luni, urmată de Italia (+24,5 la suta), Franța (+23,7 la sută), România (+20,6 la sută) și Germania (+13,6 la sută), toate în creștere stabile pe durata ultimilor ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #diaspora #transferuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile cibernetice cu ajutorul inteligenței artificiale vor fi simulate în cadrul unor exerciții ale statelor G7, pentru a verifica cât de pregătite sunt autoritățile să protejeze sistemul financiar. Decizia a fost anunțată de ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, după reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale, desfășurată la Bangkok, în marja reuniunilor anuale ale FMI, transmite Reuters.

Exercițiile vor pune autoritățile în fața unor scenarii de criză, pentru a testa procedurile de reacție. În funcție de situațiile alese, ar putea participa și instituții financiare private. Rezultatele vor fi folosite pentru identificarea punctelor slabe și actualizarea planurilor de intervenție.

Propunerea fusese discutată de adjuncții miniștrilor de Finanțe și a primit aprobarea la nivel ministerial, a precizat Katayama. Inițiativa vine după avertismentul FMI că un atac asistat de AI asupra unui serviciu financiar esențial ar putea afecta încrederea în sistem.

Riscurile depășesc pierderile unei singure bănci. Într-o analiză publicată săptămâna aceasta, FMI arată că incidentele cibernetice pot perturba plățile, tranzacțiile și accesul la depozite. O problemă gravă la o instituție financiară, la un sistem de plăți sau la un furnizor de servicii cloud se poate răspândi către alte componente ale sistemului, din cauza conexiunilor dintre acestea.

Totodată, timpul disponibil pentru remedierea vulnerabilităților se reduce. Potrivit FMI, în peste 70% dintre cazurile raportate în acest an, furnizorii de software nu au avut practic timp să corecteze problemele înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori. Ponderea este de peste două ori mai mare decât în 2021.

Fondul subliniază că modelele avansate de inteligență artificială pot accelera atât atacurile, cât și apărarea, motiv pentru care recomandă testarea capacității de răspuns și îmbunătățirea raportării incidentelor.

#atacuri cibernetice simulate #UE