Goniţi de problemele de acasă, dezvoltatorii imobiliari est-europeni se mută în cabane elveţiene

03 Iul. 2023, 05:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 05:59 // Actual //  bani.md

Dezvoltatorii imobiliari de birouri din Europa de Est îşi pun ochii pe proiecte neobişnuite pentru ei, cum ar fi cabane elveţiene de lux, pentru a scăpa de condiţiile dure de acasă, crescând astfel presiunea pe pieţe deja aglomerate, scrie Bloomberg.

Globe Trade Center, cotat la Varşovia şi unul dintre pionierii dezvoltării de birouri şi spaţii de retail din Europa de Est, s-a angajat într-o schimbare radicală inten­ţionând să achiziţioneze Ultima Capital, un dezvoltator de case de vacanţă de lux având în portofoliu inclusiv o vilă de lux pe insula grecească Corfu şi mai multe cabane în Alpii elveţieni.
Acest lucru a venit la scurt timp după ce Cavatina Holding, dezvoltator de clădiri de birouri din Cracovia, Polonia, a înfiinţat o subsidiară care constru­ieşte locuinţe rezidenţiale de închi­riat, spunând că vrea să creeze 10.000 de unităţi în următorii cinci ani.

Dezvoltatorul de birouri HB Reavis Holding a afirmat la sfârşitul lunii februarie că încetează investi­ţiile pe piaţa sa internă, Slovacia, şi la vecinul din sudul Ungariei. În schimb, se va concentra pe Marea Britanie, Germania şi Polonia.

Mişcările ar putea avea repercu­siuni dincolo de Polonia şi Slovacia, deoarece dezvoltatorii din Europa de Est concurează cu firme din Suedia şi până în Germania şi Marea Britanie pentru segmentele de piaţă considerate încă sigure şi profitabile.
Ele vin, de asemenea, pe fundalul recesiunilor din sectorul imobiliar comercial din mare parte a Europei.

Schimbările strategice sunt unele dintre cele mai puternice indicii de până acum pentru cât de mult dezvoltatorii est-europeni îşi regân­desc modul de operare acum că era banilor ieftini s-a încheiat.

Modelele de afaceri create în perioadele în care evaluările erau doar în creştere au nevoie urgent de revizuire.

Inversările sunt deosebit de puternice pe piaţa spaţiilor de birouri, având în vedere performanţa puternică din trecut, deoarece un număr mare de companii au externalizat funcţiile corporative în regiune pentru a beneficia de costuri relativ scăzute pentru forţa de lucru calificată de aici. Industria se confruntă acum cu spaţii vacante în creştere, deoarece munca la distanţă a devenit mai populară şi multe clădiri au nevoie de renovări costisitoare pentru a îndeplini cerinţele de construcţie din ce în ce mai stricte.

Anul trecut, randamentele clădirilor de birouri din Varşovia ñ care se mişcă invers faţă de evaluări ñ au avut cea mai mare creştere din ultimii 14 ani şi au continuat să crească în trimestrul trecut, potrivit datelor compilate de Colliers. Între timp, costurile mai mari de construcţie au redus la jumătate randamentul aşteptat al capitalurilor proprii din investiţiile în clădiri de birouri din Polonia, arată datele băncii centrale.

Decizia Globe Trade Center de a se extinde dincolo de clădirile de birouri din locuri precum Varşovia, Budapesta şi Belgrad pentru a ajunge la cabane de lux din munţii elveţieni şi la conace presărate de-a lungul coastei greceşti este, fără îndoială, una dintre cele mai drastice schimbări.

Pe site-ul său, GTC spune că încearcă să creeze „spaţii de birou şi de retail care să-i ajute pe oameni să ducă o viaţă mai bună şi mai echilibrată“, în timp ce Ultima se adresează elitei, oferind locuri „la fel de private ca un iaht pe Atlantic“.

Cei bogaţi creează „o cerere din ce în ce mai mare pentru spaţii ultra-luxoase, cu intimitate semnificativă“, a spus un reprezentant al GTC. Nu toată lumea este de acord cu planul. Mişcarea este „destul de surprinzătoare“, având în vedere lipsa de experienţă a GTC în segmentul hotelurilor de lux, a declarat analistul BOS Bank SA, Maciej Wewiorski. Unii dintre acţionari ar putea fi „nedumeriţi“ de tranzacţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.