Cum s-a poziţionat Rusia pentru a avea un control mai mare asupra fluxului global de cereale

03 Iul. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Rusia şi-a întărit controlul asupra aprovizionării pieţei mondiale cu grâu după invazia sa din Ucraina, dând Kremlinului un rol mai mare în fluxul global de alimente pentru a-şi asigura sprijin politic şi valută, scrie Bloomberg.

Agenţia de ştiri arată şi cum un trader internaţional intenţionează să înlocuiască un transport de grâu rusesc destinat Egiptului cu unul românesc deoarece autorităţile de la Moscova au blocat exportul rusesc pe motiv că preţul este prea mic.

Cu politica internă a Rusiei în dezordine după o revoltă armată eşuată şi cu statutul său internaţional afectat de război, cerealele rămân o sursă majoră de influenţă pentru Moscova, care şi-a extins puterea asupra pieţei în ţară şi în străinătate.

Odată cu o nouă recoltă extraor­di­nară în regiunile agricole fertile, cum ar fi cele din Caucazul de Nord, Rusia va fi sursa unui transport din cinci de grâu exportat în sezonul care începe la 1 iulie, potrivit Departa­men­tului Agriculturii al SUA. În schimb, contribuţia Ucrainei se va înjumătăţi în raport cu nivelul de dinaintea invaziei, la aproximativ 5%, deoarece producţia suferă pe termen lung din cauza câmpurilor minate şi a lanţurilor logistice rupte.

Creşterea puterii de control pe piaţă a Rusiei face parte dintr-un efort mai larg. Traderii interna­ţionali, cum ar fi Cargill, au plecat după ce s-au confruntat cu presiuni pentru a deschide calea companiilor naţionale ruse. Schimbările aduc mai mult control în mâinile ruşilor şi ar putea ajuta companiile loca­le să livreze cereale cultivate pe teritoriul ucrainean ocupat – iar pe Moscova să in­fluenţeze preţurile.

„Grâul nu este impor­tant doar pentru hrănirea ruşilor, ci este şi un export primar care sporeşte puterea Rusiei“, spune Scott Reynolds Nelson, profesor de istorie la Universitatea din Georgia. „A fi primul exportator mondial de grâu este o putere bine înţeleasă la Moscova.“

Rusia a exportat cereale de 10 mi­liarde de dolari cu un an înainte de război, potrivit datelor ONU. Deşi suma este mică în comparaţie cu veniturile masive din energie, importanţa sa o depăşeşte pe cea a veniturilor.

Cumpărătorii-cheie sunt ţările din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, care s-au abţinut să se alăture sancţiunilor şi să se opună direct Rusiei în cadrul ONU.

„Întreaga orientare a Rusiei menţine Sudul Global de partea ei“, a spus Christopher Granville, director general la firma de cercetare TS Lombard şi fost diplomat.
Strategia pentru grâu a Rusiei a urmat o cale familiară: câştigarea de cotă de piaţă şi apoi folosirea acestei pârghii pentru influenţă. Acordul privind coridorul sigur al Ucrainei pentru transportarea de cereale – acceptat de Rusia sub presiuni internaţionale masive în urma invaziei – este din nou ameninţat.
Produsele agricole ale Rusiei nu sunt sancţionate direct, dar sancţiunile aplicate băncilor au cauzat probleme de finanţare şi logistică pentru exportatorii de cereale.
Odată cu începerea unei alte recolte mari de grâu, Rusia este de aşteptat să livreze volume record pentru al doilea an consecutiv. Recolta sa excepţională şi stocurile masive au dus la scăderea preţurilor grâului, mai ales că ţara percepe preţuri mai mici decât alţi mari producători. Dar Moscova a făcut manevre pentru a limita aceste reduceri şi pentru a obţine un control mai mare asupra sectorului său agricol.

Guvernatorii marilor regiuni producătoare de cereale din Rusia – precum şi personalităţi puternice din finanţe şi din industria îngrăşămintelor – au îndemnat anul trecut Kremlinul să impună limite rolului jucat de companiile străine în exporturile de cereale.
Cargill şi Viterra – cei mai mari expeditori occidentali de cereale ruseşti – au decis în martie să pună capăt operaţiunilor dezvoltate în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. Louis Dreyfus s-a alăturat şi el exodului. Plecarea companiilor occidentale este o oportunitate pentru comercianţii locali de a se poziţiona pentru un control mai mare pe piaţă.

Situaţia este însă plină de riscuri pentru cumpărători. Anexarea de către Moscova a teritoriului ucrainean înseamnă că unele volume din regiunile ocupate se amestecă cu cereale ruseşti – aproximativ 3 milioane de tone în 2023, potrivit unui raport al agenţiei de presă Tass, care îl citează pe ministrul rus al Agriculturii Dmitri Patruşev.

În timp ce mulţi traderi au exclus preluarea volumelor din regiunile ocupate, acestea pot deveni mai greu de urmărit pe măsură ce acele zone devin mai integrate în liniile de aprovizionare ruseşti. Ucraina a cerut importatorilor să sechestreze cerealele suspecte.

Rusia a devenit mai îndrăzneaţă în a-şi arăta muşchii şi încearcă să implementeze un nivel minim de preţ pentru export, potrivit unor persoane familiare cu situaţia. Luna trecută a căutat să impună o limită inferioară de 240 de dolari pe tonă, au spus sursele. Plafonul este menit să ajute fermierii, care se chinuiau să-şi întreţină tractoarele şi să găsească forţă de muncă pe fondul mobilizării pe scară largă pentru război. Dar grâul este o marfă volatilă cu mulţi furnizori, iar Rusia a fost nevoită să-şi reducă preţul neoficial de 275 de dolari pe tonă în martie, după ce preţurile europene au scăzut.

„Rusia nu a avut de ales“ decât să cedeze presiunii pieţei, a spus Héléne Duflot, analist la Strategie Grains.

Eforturile de a influenţa piaţa au continuat însă. Un trader a oferit cereale ruseşti Egiptului luna aceasta la un preţ prea mic. Nemulţumirea oficială a fost făcută clară când ministerul agriculturii a refuzat să aprobe vânzarea. Traderul plănuieşte să ofere în schimb grâu românesc.

Câştigătorul acestei licitaţii „nu a reprezentat interesele“ producătorilor de grâu din ţară, a spus Eduard Zernin, şeful Uniunii Exportatorilor de Cereale din Rusia. Ţara nu intenţionează să vândă la „preţuri nerezonabile din punct de vedere economic“, a avertizat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.