Din umbra lui Zelenski, direct pe lista neagră! Arestovici, sancționat pe viață

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a impus un pachet de sancțiuni împotriva fostului său consilier Alexei Arestovici, în legătură cu amenințarea la securitatea națională. Decizia, publicată în Monitorul Oficial, include 21 de măsuri restrictive, printre care blocarea activelor, interdicții comerciale și revocarea distincțiilor de stat.

Unele sancțiuni sunt nelimitate, iar cele pentru o perioadă de zece ani, prevăd: blocarea activelor și interzicerea utilizării acestora, interdicția de a efectua tranzacții comerciale și de a participa la privatizări, suspendarea licențelor și a altor autorizații necesare pentru desfășurarea activităților economice, interzicerea difuzării conținutului media pe teritoriul Ucrainei, inclusiv pe platformele YouTube, Telegram, Facebook și Instagram și revocarea distincțiilor de stat acordate anterior.

Această măsură vine în contextul în care Arestovych a devenit tot mai critic la adresa administrației Zelenski, acuzând-o de erori strategice în gestionarea războiului și exprimându-și intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 2024. El a părăsit Ucraina în 2023, invocând temeri legate de posibile represalii politice.

În ceea ce privește averea sa, estimările variază. Potrivit platformei Net Worth Spot, Arestovici ar avea o avere netă de aproximativ 4,7 milioane de dolari, cu venituri anuale de circa 1,2 milioane de dolari generate în principal din activitatea sa pe YouTube, unde are peste 1,8 milioane de abonați și peste 900 de milioane de vizualizări . Alte surse, precum StarStat, estimează o avere netă de aproximativ 1,8 milioane de dolari, cu venituri lunare de peste 50.000 de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Arestovici #sanctiuni #Zelenski

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.