Senatul SUA pregătește bomba economică! Sancțiuni devastatoare pentru refuzul lui Putin

01 Mai 2025, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2025, 13:58 // Actual //  Ursu Victor

Un nou pachet de sancțiuni economice „devastatoare” împotriva Rusiei a obținut sprijinul necesar în Senatul Statelor Unite, în cazul în care președintele Vladimir Putin va refuza să pună capăt războiului din Ucraina. Potrivit autorului proiectului, senatorul republican Lindsey Graham, 72 de senatori sunt pregătiți să voteze pentru lege — cu mult peste pragul de 60 de voturi necesare și suficient pentru a bloca un eventual veto din partea lui Donald Trump.

„Scopul este să-l ajutăm pe președinte”, a declarat Graham, citat de Bloomberg. El a avertizat că „Putin ar comite o mare greșeală dacă încearcă să se joace cu Trump” și a descris noile sancțiuni ca pe un instrument de presiune menit să forțeze Kremlinul să accepte negocieri de pace.

Pachetul legislativ vizează nu doar Federația Rusă, ci și statele care continuă să cumpere petrol, gaze sau uraniu de la Moscova. Conform proiectului, se vor aplica tarife punitive de 500% asupra acestor importuri, cu impact direct asupra economiilor Chinei și Indiei — cei mai mari clienți ai resurselor energetice rusești.

Legea prevede sancțiuni primare și secundare ce vor fi declanșate dacă Vladimir Putin va refuza să participe la negocieri de încetare a focului, va încălca un armistițiu sau va relua atacurile asupra Ucrainei. Graham a mai spus că există suficient sprijin și în Camera Reprezentanților pentru adoptarea proiectului.

Situația vine într-un context în care inițiativa președintelui Trump de a pune capăt războiului în 24 de ore, așa cum a promis în campania electorală, pare să fi eșuat. În cele 100 de zile de mandat, singurul progres obținut a fost o scurtă pauză de foc în perioada Paștelui. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, Trump este „din ce în ce mai dezamăgit” atât de Putin, cât și de omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Surse apropiate administrației americane au declarat pentru Bloomberg că discuțiile directe cu diplomați ruși și chiar cu Putin nu au dus la niciun progres concret. Kremlinul continuă să ceară anexarea completă a regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia, deși armata rusă nu deține controlul deplin asupra niciunuia dintre ele. De asemenea, Putin insistă asupra unei reduceri radicale a armatei ucrainene — o cerere respinsă de Washington.

Într-un context în care negocierile par blocate, iar Trump caută cu disperare un acord, chiar și modest, pentru a-l prezenta ca pe o „victorie diplomatică”, noul pachet de sancțiuni devine un instrument-cheie al administrației americane pentru a menține presiunea asupra Moscovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!