Dispar vacile din Moldova: Cel mai mic nivel de producție de lapte din ultimii 75 de ani

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaci #lapte #importuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația portuară a Siriei a semnat un memorandum cu gigantul logistic din Emiratele Arabe Unite, DP World, cel mai mare operator portuar din lume, pentru dezvoltarea portului Tartus, a anunțat televiziunea de stat siriană. Investiția planificată se ridică la 800 de milioane de dolari și vizează modernizarea terminalelor și serviciilor logistice, transformând Tartus într-un „nod cheie al comerțului regional și internațional”.

Acordul cu DP World vine după ce guvernul sirian a anulat parteneriatul anterior cu Rusia privind administrarea civilă a portului Tartus. În ianuarie, publicația Al-Watan relata că noul executiv de la Damasc a reziliat acordul semnat în 2019, care prevedea o concesiune pe 49 de ani. Conform directorului vamal din Tartus, Riad Joudi, portul era practic inactiv din cauza taxelor ridicate și a problemelor tehnice.

Acordul cu DP World mai prevede amenajarea de zone economice speciale și construcția de noi terminale și centre de tranzit în diverse regiuni ale Siriei.

Deocamdată, Rusia păstrează controlul asupra bazelor sale militare din Siria, iar autoritățile ruse au declarat că mențin contactul cu noua conducere siriană pentru toate „chestiunile de actualitate”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că dialogul cu Damascul continuă.

Aceasta nu este singura inițiativă a Siriei privind modernizarea infrastructurii portuare: la 1 mai, guvernul sirian a semnat un alt acord, în valoare de 230 de milioane de euro, cu compania franceză CMA CGM pentru exploatarea portului Latakia.