Armament fantomă pentru Ucraina. Aproape 1 miliard de dolari s-au „evaporat” în contracte ratate

16 Mai 2025, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Mai 2025, 12:28 // Actual //  Ursu Victor

Ucraina a pierdut cel puțin 770 de milioane de dolari în urma unor contracte internaționale de armament neexecutate sau parțial onorate, potrivit unei investigații realizate de Financial Times. Sumele, plătite în avans de-a lungul celor peste trei ani de război cu Rusia, au fost destinate achiziției de arme și muniții esențiale pentru front, însă marfa fie nu a fost livrată, fie a fost incompletă sau de calitate inacceptabilă.

Potrivit sursei citate, aceste pierderi reprezintă o parte semnificativă din bugetul anual al Ucrainei pentru înarmare, estimat între 6 și 8 miliarde de dolari. Problemele au apărut atât din cauza furnizorilor străini, cât și a posibilelor abateri și nereguli interne în procesul de achiziții.

Autoritățile ucrainene investighează zeci de contracte semnate cu brokeri internaționali de armament. În unele cazuri, au fost deschise dosare penale pe numele unor oficiali din Ministerul Apărării, printre care Toomas Nahkur și Oleksandr Liev, responsabili de politica tehnico-militară. Cei doi, împreună cu reprezentanți ai companiei „Lvivskii Arsenal” și ai unei firme străine, sunt suspectați că ar fi încercat să delapideze circa 36,2 milioane de dolari dintr-un contract pentru achiziția a 100.000 de obuze de mortier din Croația. Suma de 12,5 milioane dolari, plătită în avans, ar fi fost deturnată de intermediari pentru activități fără legătură cu livrarea armamentului.

Ambii oficiali neagă acuzațiile și susțin că acționau sub presiune extremă, având ca prioritate găsirea rapidă a muniției, în contextul unui război în desfășurare.

Potrivit Ministerului Apărării, se fac demersuri pentru recuperarea în instanță a 309 milioane dolari din plățile în avans efectuate în cadrul unor contracte considerate între timp imposibil de onorat. Alți 460 de milioane de dolari ar putea fi recuperați prin negocieri amiabile cu furnizorii.

Unul dintre aceste procese a fost câștigat recent de Ucraina la arbitrajul de la Viena, împotriva companiei americane OTL Imports, fondată în 2020 de tânărul antreprenor Tanner Cook. În 2022, compania a încasat un avans de 17,1 milioane dolari pentru furnizarea de muniție, însă nu a livrat niciun produs.

Ancheta FT arată că în prima jumătate a anului 2022, prețurile la muniția de calibru sovietic au crescut de patru ori din cauza cererii explozive. În acel context, Cook ar fi promis livrări din Serbia, printr-o intermediere cu firma ucraineană de stat „Progres”, dar anchetele arată că firma sa nu avea licențele necesare pentru export.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.