SUA extind sancțiunile: Bănci rusești și chineze, implicate în scheme de ocolire a restricțiilor

Departamentul Trezoreriei SUA, prin intermediul Biroului de Control al Activelor Străine (OFAC), a extins recent lista de sancțiuni, adăugând companii chineze și rusești, dar și o bancă kârgâzstană, care au fost implicate în scheme de ocolire a sancțiunilor impuse de SUA. Potrivit OFAC, Rusia și China colaborează pentru a crea platforme regionale de compensare, care facilitează tranzacțiile transfrontaliere pentru produse supuse sancțiunilor.

Printre companiile chineze incluse în sancțiuni se numără: Anhui Hongsheng International Trade Co Ltd, Qingyuan Fo Feng Leda Supply Chain Service Co Ltd, Heilongjiang Shunsheng Economic And Trade Development Co Ltd, și altele. De asemenea, mai multe bănci rusești, deja sancționate, sunt implicate în aceste scheme, precum „Sberbank”, „Alfa-Bank”, „Sovcombank”, „T-Bank” și „Tochka”.

O altă entitate sancționată este banca kârgâză „Keremet Bank”. Ministerul Finanțelor SUA susține că, începând din vara anului 2024, reprezentanții băncii au colaborat cu oficiali ruși și cu „Promsvyazbank” pentru a implementa aceste scheme de evitare a sancțiunilor. De asemenea, se afirmă că Ministerul Finanțelor din Kârgâzstan a vândut pachetul de control al „Keremet Bank” unei companii legate de un oligarh rus, în scopul creării unui centru financiar destinat ocolirii restricțiilor.

În plus, omul de afaceri rus-moldovean Ilan Șor, aflat sub sancțiuni, este acuzat de participare la negocieri privind rolul „Keremet Bank” în aceste operațiuni, care au inclus și tranzacții legate de complexul industrial militar rus.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#snactiuni #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.