Dobânzile de bază în lume. Moldova, la 5%, între economiile emergente și cele dezvoltate

Ratele de bază ale dobânzilor rămân diferite de la o țară la alta și reflectă inflația, riscurile economice și politicile monetare adoptate de băncile centrale. În acest context global, Republica Moldova are o rată de bază de 5%, un nivel situat sub dobânzile foarte ridicate din unele economii emergente, dar peste cele practicate în statele dezvoltate.

Potrivit datelor pentru anul 2025, Turcia conduce detașat clasamentul cu o dobândă de politică monetară de 40,5%, urmată de Argentina – 29% și Rusia – 17%, țări afectate de inflație ridicată și dezechilibre macroeconomice persistente. Brazilia menține rata la 15%, iar Mexic la 7,5%.

În rândul economiilor emergente, Africa de Sud are o dobândă de 7%, India – 5,5%, Indonezia – 4,75%, nivel apropiat de cel din Republica Moldova.

Statele dezvoltate operează cu dobânzi mai mici. Statele Unite ale Americii au o rată de 4,25%, Marea Britanie – 4%, Australia – 3,6%, iar China – 3%. Canada menține dobânda de bază la 2,5%, zona euro la 2,15%, în timp ce Singapore se află la un minim de 1,13%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economii #Rata de bază #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor nu susține, la această etapă, majorarea plafonului de 80 de mii de euro pentru achiziția imobilelor cu bani în numerar. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că măsura trebuie privită prin prisma interesului cetățenilor și a regulilor internaționale stricte privind prevenirea spălării banilor.

„Toată chestia trebuie făcută nu pentru piața imobiliară, ci pentru cetățeni. Problema cetățenilor o înțelegem foarte bine”, a afirmat ministrul.

Oficialul a recunoscut că există numeroase situații reale în care oamenii s-au trezit cu sume mari în numerar, inclusiv din cauza practicii salariilor „în plic”, care nu a fost întotdeauna alegerea angajaților. Totuși, el a subliniat că problema de fond nu este existența numerarului, ci justificarea provenienței banilor.

„Problema nu este în numerar, problema este în proveniența banilor. Principiile internaționale sunt foarte stricte”, a punctat Gavriliță.

Potrivit acestuia, legislația actuală a reprezentat deja o facilitate, prin simplificarea introducerii în sistem a unor sume mai mari de numerar față de pragul internațional uzual de 10.000 de euro. În aceste condiții, o nouă relaxare ar ridica riscuri.

Ministrul a avertizat că este dificil de făcut o diferență obiectivă între cetățenii de bună-credință, care au acumulat bani legal dar i-au ținut în afara sistemului, și persoanele implicate în evaziune sau activități ilicite.
„Nu putem să fim o țară civilizată în care să permitem pungi cu bani aduse la bancă fără ca asta să afecteze reputația noastră internațională”, a spus el.

În paralel, Ministerul Finanțelor și Banca Națională lucrează la strategia de incluziune financiară și analizează eventuale instrumente suplimentare de sprijin pentru cetățenii de bună-credință. Autoritățile dau însă asigurări că orice soluție va respecta standardele stricte de combatere a spălării banilor.

Gavriliță a transmis și un avertisment populației: păstrarea unor sume mari în numerar poate genera probleme în timp. „Sume mai mari de 10.000 de euro ținute în numerar vor crea probleme mai devreme sau mai târziu. Evitați aceste situații”, a recomandat ministrul.