Fiecare al treilea moldovean este sărac. Ministra Muncii, Plugaru: Metodologia e sovietică și nu reflectă tot sprijinul

Datele actuale publicate de Biroul Național de Statistică cu privire la rata sărăciei din Republica Moldova nu reflectă tot sprijinul acordat de guvern, a declarat, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Realitatea TV, unde ministra a fost întrebată dacă moldovenii trăiesc, într-adevăr, mai bine și dacă autoritățile contestă datele statistice.

Potrivit Biroul Național de Statistică, rata sărăciei absolute a crescut în ultimii ani. Dacă în 2021, la începutul mandatului guvernării Partidul Acțiune și Solidaritate, aceasta era de 24,5%, în anul 2024 a ajuns la 33,6%. Situația este și mai gravă în mediul rural, unde sărăcia a atins nivelul de 42%.

Natalia Plugaru a subliniat că autoritățile nu neagă existența sărăciei și nici responsabilitatea statului în combaterea acestui fenomen, însă a atras atenția asupra metodologiei utilizate de BNS. Potrivit acesteia, rata sărăciei este calculată în baza unei metodologii mai vechi, moștenite din spațiul ex-sovietic, care se bazează exclusiv pe nivelul cheltuielilor gospodăriilor.

„Această metodă nu ia în calcul tot suportul pe care statul îl oferă. Compensațiile, medicamentele compensate, alimentația gratuită în școli nu sunt incluse în calcul. Or, aceste forme de sprijin, chiar dacă nu elimină sărăcia, reduc într-o anumită măsură povara asupra familiilor”, a explicat ministra.

Ea a precizat că, spre deosebire de metodologia actuală, Uniunea Europeană și Eurostat calculează sărăcia în funcție de venituri, incluzând indemnizațiile și compensațiile sociale. În acest context, BNS ar calcula deja și rata sărăciei pe baza veniturilor, însă acest indicator nu a fost încă introdus în statistica oficială.

„Nu spunem că moldovenii nu sunt săraci. Recunoaștem existența sărăciei și lucrăm pentru a o reduce. Dar vrem să putem măsura corect dacă politicile și măsurile statului au un impact real”, a mai declarat Plugaru.

Potrivit ministrei, noua metodologie armonizată cu standardele europene ar urma să devină oficială începând cu anul 2027, după finalizarea procesului de cooperare cu Eurostat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plugaru #saracie #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat