Boom la mecanismul 2%: ONG-urile și cultele au atras aproape 20 de milioane de lei

41 767 de persoane fizice din Republica Moldova au redirecționat în anul 2025 câte 2% din impozitul pe venit, iar suma totală validată a depășit 19,9 milioane de lei. Datele sunt incluse în raportul privind desemnarea procentuală pentru anul 2025 și indică o creștere constantă a utilizării acestui mecanism față de anii precedenți.

În total, 45 353 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală, însă 3 586 de cereri nu au fost validate. Cele mai multe desemnări nevalidate au fost cauzate de existența datoriilor la impozitul pe venit ale contribuabililor la data-limită de depunere a declarației, iar în alte cazuri beneficiarii indicați nu figurau în lista oficială a organizațiilor eligibile.

Raportul arată că interesul pentru redirecționarea a 2% din impozitul pe venit a crescut constant, de la 16 182 de persoane în primul an de aplicare a mecanismului, până la 41 767 de contribuabili în 2025. Totodată, numărul beneficiarilor a urcat de la 302 organizații în 2017 la 1050 de beneficiari în anul 2025.

Cea mai mare parte a fondurilor direcționate a ajuns la organizațiile cu sediul în municipiul Chișinău. Contribuabilii din capitală au desemnat aproximativ 10 milioane de lei, adică circa jumătate din suma totală validată, însă organizațiile înregistrate în Chișinău au primit 13,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 66% din totalul fondurilor direcționate prin mecanismul 2%.

Fundația de Susținere a Veteranilor și Lucrătorilor Sectorului Energetic „ENERGIE” a fost principalul beneficiar, cu 914,6 mii de lei. Pe locul al doilea s-a clasat Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, care a atras 804,8 mii de lei, urmată de Asociația Obștească „Viața fără Leucemie”, cu 592,4 mii de lei. În top 5 se mai regăsesc Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „UNI-M”, care a primit 388,5 mii de lei, și Comunitatea religioasă Parohia cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, municipiul Chișinău, cu 359,1 mii de lei.

Din punct de vedere demografic, cei mai activi contribuabili care au utilizat mecanismul de desemnare procentuală au fost persoanele cu vârste cuprinse între 31 și 50 de ani, urmate de cele din categoria 51–70 de ani, în timp ce tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani și persoanele de peste 70 de ani au avut o pondere mai redusă.

Desemnarea procentuală este mecanismul prin care persoanele fizice rezidente pot direcționa 2% din impozitul pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă eligibilă, prin completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit, depusă în termenul prevăzut de legislația fiscală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#mecanism 2%#impozit #ONG #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina