Europa a bătut Wall Street, susținută de un boom bancar fără precedent din ultimele trei decenii

Anul 2025 a fost unul istoric pentru bursele europene, iar sectorul bancar a ieșit clar în evidență ca principalul câștigător. Piețele din Europa au crescut mai puternic decât cele din Statele Unite, relatează Mediafax.

Motorul acestei performanțe au fost acțiunile băncilor, care au avut profituri mari, ajutate de o economie mai stabilă decât se estima la începutul anului. Indicele Stoxx 600, care include cele mai importante companii listate din Europa, a urcat cu aproximativ 16% în 2025, atingând maxime istorice. Pentru comparație, acest indice a depășit chiar și evoluția pieței americane S&P 500, atunci când randamentele sunt raportate în dolari, un lucru rar în ultimii ani.

Cea mai spectaculoasă evoluție a fost înregistrată de sectorul bancar. Aici, acțiunile au crescut, în medie, cu 65%, cea mai mare majorare anuală din 1997 până în prezent, potrivit Bloomberg. Creșterea a fost susținută de mai mulți factori ușor de înțeles chiar și pentru cei care nu urmăresc zilnic piețele financiare. Băncile au obținut profituri mai mari din credite, comisioane și tranzacții financiare. În același timp, și-au controlat mai bine costurile și au returnat o parte importantă din câștiguri investitorilor sub formă de dividende.

Printre băncile care au avut un an excepțional se numără instituții mari și cunoscute la nivel european, precum Banco Santander, Société Générale sau Commerzbank, unele fiind pe cale să încheie cel mai bun an din istoria lor bursieră.

Un alt motiv pentru care Europa a atras interesul investitorilor în 2025 este faptul că piețele europene sunt mai puțin dependente de marile companii tehnologice decât Wall Street. În SUA, o mare parte din creșterea burselor vine de la câteva nume uriașe din tehnologie, considerate de unii analiști supraevaluate.

Pe lângă bănci, și alte sectoare au avut creșteri puternice în 2025. Companiile din industria de apărare au beneficiat de majorarea cheltuielilor militare în Europa, pe fondul tensiunilor geopolitice. Firme din industria de apărare precum Rheinmetall (Germania) sau Babcock (Marea Britanie) au atins maxime istorice pe bursă. Indra Sistemas (Spania) a crescut cu aproximativ 180% într-un singur an.

De asemenea, companiile miniere au fost printre câștigători, susținute de scumpirea metalelor prețioase și industriale. Producătorul de aur și argint Fresnillo a avut una dintre cele mai bune evoluții din Europa, cu o creștere de peste 400% a acțiunilor în 2025. Și unele companii din sectorul cuprului și-au dublat valoarea. Creșterea a fost susținută de cererea generată de centrele de date și de dezvoltarea inteligenței artificiale.

În schimb, alte sectoare au avut un an dificil. Industria auto, bunurile de consum și publicitatea au fost afectate de cererea mai slabă, costuri mai mari și incertitudini economice. Companii precum Stellantis (-25%), Puma (-50%) sau grupul de publicitate WPP (-60%) au înregistrat scăderi semnificative pe bursă.

#burse europene #Wall Street #sector bancar #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.

#război SUA-Iran #cheltuieli