Dodon minte de îngheață apele! Guvernul Chicu a crescut de peste trei ori datoria de stat față de Gavrilița

Într-o avertizare apocaliptică, liderul de onoare al socialiștilor Igor Dodon spune că Republica Moldova riscă să intre în default din cauza creșterii galopante a creditării Guvernului, inclusiv la o rată înaltă a dobânzii.

„Actuala guvernare a decis să compenseze, prin împrumuturi fără precedent pentru istoria modernă a Republicii Moldova, lipsa unor politici economice stimulatorii pentru activizarea sectoarelor economice, care ar asigura creșterea veniturilor bugetare și acoperirea cheltuielilor ce sunt în creștere. În 2022, Guvernul planifică să împrumute un volum record de resurse financiare, în mărime de 17,3 miliarde lei, dintre care 6,2 miliarde lei doar pentru a întoarce datoriile și dobânzile la creditele”, afirmă Dodon.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în prima jumătate de an din 2021 când Guvernul a fost condus de Aureliu Ciocoi asigurând interimatul după demisia lui Chicu (premierul susținut de PSRM) în decembrie 2020, datoria de stat a crescut cu 7,7 miliarde lei la 75,5 miliarde de lei.

În anul 2020, pe timpul guvernării lui Ion Chicu, datoria de stat s-a majorat cu 15,3 miliarde de lei la 67,8 miliarde de lei.

Pentru comparație, în cinci luni de activitate a Guvernului Gavrilița, datoria de stat s-a majorat cu 2,1 miliarde de lei la 77,7 miliarde de lei.

Guvernul, pentru 2022, are o planificare granturi în sumă de 1,3 miliarde de lei, împrumuturi externe de 9,4 miliarde de lei și împrumuturi interne de 4,6 miliarde de lei.

”În 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, explică economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

#gavrilita #Dodon #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) anunță că rămâne implicată activ în consultările cu autoritățile publice și cu companiile din domeniul agroalimentar privind aplicarea Legii nr. 231 privind comerțul interior. Analiza impactului articolului referitor la practicile comerciale neloiale, introdus în 2023, arată că, în pofida modificărilor legislative, persistă practici abuzive care afectează competitivitatea producătorilor locali.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe de lucru dedicate revizuirii cadrului legal în domeniu, organizată la inițiativa membrilor CCI a RM și desfășurată la Consiliul Concurenței. Reprezentanții Camerei au subliniat necesitatea urgentă de a ajusta legislația astfel încât să fie introduse mecanisme eficiente de combatere a abuzurilor în relațiile dintre furnizori și rețelele de comerț.

Potrivit CCI a RM, legislația în vigoare transpune doar parțial practicile Uniunii Europene și nu reușește să corecteze dezechilibrul de putere de negociere dintre furnizorii de produse agricole și alimentare și marile lanțuri comerciale. În acest context, noul cadru legal ar trebui să interzică explicit mai multe practici neloiale, printre care retrobonusurile impuse unilateral, întârzierile de până la șase luni în negocierea contractelor, cu aplicarea retroactivă a unor obligații financiare, precum și taxele suplimentare nejustificate aplicate la sfârșit de an.

CCI a RM salută promovarea unui nou proiect de lege privind combaterea practicilor comerciale neloiale, care să transpună integral Directiva (UE) 2019/633, cu adaptări la specificul pieței din Republica Moldova. Potrivit Camerei, noul act normativ trebuie să asigure un mecanism real de protecție a furnizorilor locali vulnerabili în raport cu rețelele de comerț.

În cadrul discuțiilor a fost menționată și experiența statelor membre ale Uniunii Europene. România, de exemplu, a introdus interdicția pentru anumite tipuri de rabaturi și a limitat reducerile comerciale, valoarea cumulată a acestora neputând depăși 20% – un mecanism considerat eficient în prevenirea abuzurilor și pe care CCI a RM îl consideră oportun pentru a fi preluat și în legislația națională.

CCI a RM și-a reiterat disponibilitatea de a găzdui consultări largi pe platforma Camerei, cu participarea asociațiilor de profil și a producătorilor direct afectați, pentru a accelera promovarea unei legislații armonizate cu cea a UE. Instituția pledează pentru un mediu comercial corect și previzibil și pentru restabilirea echilibrului pe lanțul agroalimentar, condiții esențiale pentru funcționarea pieței și dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar.