Dodon minte de îngheață apele! Guvernul Chicu a crescut de peste trei ori datoria de stat față de Gavrilița

Într-o avertizare apocaliptică, liderul de onoare al socialiștilor Igor Dodon spune că Republica Moldova riscă să intre în default din cauza creșterii galopante a creditării Guvernului, inclusiv la o rată înaltă a dobânzii.

„Actuala guvernare a decis să compenseze, prin împrumuturi fără precedent pentru istoria modernă a Republicii Moldova, lipsa unor politici economice stimulatorii pentru activizarea sectoarelor economice, care ar asigura creșterea veniturilor bugetare și acoperirea cheltuielilor ce sunt în creștere. În 2022, Guvernul planifică să împrumute un volum record de resurse financiare, în mărime de 17,3 miliarde lei, dintre care 6,2 miliarde lei doar pentru a întoarce datoriile și dobânzile la creditele”, afirmă Dodon.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în prima jumătate de an din 2021 când Guvernul a fost condus de Aureliu Ciocoi asigurând interimatul după demisia lui Chicu (premierul susținut de PSRM) în decembrie 2020, datoria de stat a crescut cu 7,7 miliarde lei la 75,5 miliarde de lei.

În anul 2020, pe timpul guvernării lui Ion Chicu, datoria de stat s-a majorat cu 15,3 miliarde de lei la 67,8 miliarde de lei.

Pentru comparație, în cinci luni de activitate a Guvernului Gavrilița, datoria de stat s-a majorat cu 2,1 miliarde de lei la 77,7 miliarde de lei.

Guvernul, pentru 2022, are o planificare granturi în sumă de 1,3 miliarde de lei, împrumuturi externe de 9,4 miliarde de lei și împrumuturi interne de 4,6 miliarde de lei.

”În 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, explică economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

#gavrilita #Dodon #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile efectuate de Ucraina asupra tancurilor petroliere rusești și asupra infrastructurii portuare din Marea Neagră au provocat o creștere a costurilor de asigurare pentru navele comerciale din regiune. Potrivit Financial Times, în ultima lună tarifele de asigurare pentru riscuri de război au crescut de trei ori, iar brokerii avertizează că majorările vor continua.

Marcus Baker, reprezentant al companiei de brokeraj Marsh, a declarat pentru FT că polițele de asigurare împotriva riscurilor militare au urcat de la 0,25–0,3% din valoarea navei la începutul lunii noiembrie, până la 0,5–0,75% în această săptămână, ceea ce reprezintă un salt total de 250%.

Cea mai abruptă majorare se observă în zonele rusești ale Mării Negre, aflate la graniță cu Ucraina, Georgia și Turcia. Tarifele au crescut în special pentru tancurile petroliere operate de companii rusești și pentru navele tip bulk carrier care transportă mărfuri vrac, precum cerealele.

Brokerii spun că escaladarea conflictului și riscurile tot mai mari pentru navigația comercială determină companiile de asigurări să majoreze masiv prețurile, într-o piață care deja era tensionată.

„Rusia va continua să intensifice situația din Ucraina, așa că este foarte probabil să vedem noi creșteri ale prețurilor în regiune și dincolo de ea”, avertizează Baker.

Creșterea costurilor de asigurare ar putea afecta rutele comerciale, exporturile de cereale și transporturile de petrol din zona Mării Negre, amplificând presiunile asupra piețelor globale de energie și materii prime.