Dodon minte de îngheață apele! Guvernul Chicu a crescut de peste trei ori datoria de stat față de Gavrilița

22 Feb. 2022, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Feb. 2022, 12:21 // Actual //  bani.md

Într-o avertizare apocaliptică, liderul de onoare al socialiștilor Igor Dodon spune că Republica Moldova riscă să intre în default din cauza creșterii galopante a creditării Guvernului, inclusiv la o rată înaltă a dobânzii.

„Actuala guvernare a decis să compenseze, prin împrumuturi fără precedent pentru istoria modernă a Republicii Moldova, lipsa unor politici economice stimulatorii pentru activizarea sectoarelor economice, care ar asigura creșterea veniturilor bugetare și acoperirea cheltuielilor ce sunt în creștere. În 2022, Guvernul planifică să împrumute un volum record de resurse financiare, în mărime de 17,3 miliarde lei, dintre care 6,2 miliarde lei doar pentru a întoarce datoriile și dobânzile la creditele”, afirmă Dodon.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în prima jumătate de an din 2021 când Guvernul a fost condus de Aureliu Ciocoi asigurând interimatul după demisia lui Chicu (premierul susținut de PSRM) în decembrie 2020, datoria de stat a crescut cu 7,7 miliarde lei la 75,5 miliarde de lei.

În anul 2020, pe timpul guvernării lui Ion Chicu, datoria de stat s-a majorat cu 15,3 miliarde de lei la 67,8 miliarde de lei.

Pentru comparație, în cinci luni  de activitate a Guvernului Gavrilița, datoria de stat s-a majorat cu 2,1 miliarde de lei la 77,7 miliarde de lei.

Guvernul, pentru 2022, are o planificare granturi în sumă de 1,3 miliarde de lei, împrumuturi externe de 9,4 miliarde de lei și împrumuturi interne de 4,6 miliarde de lei.

”În 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un  termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă.  Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, explică economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Realitatea Live

29 Ian. 2026, 17:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 17:11 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!