Efectele unui posibil război: Rubla atinge minimul ultimelor 15 luni, petrolul şi aurul cresc, bursele scad

Rubla rusă a coborât la minimul ultimelor 15 luni, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat desfăşurarea de trupe în două regiuni separatiste din estul Ucrainei, pe care le-a recunoscut ca fiind independente, scrie Reuters.

Luni, rubla a suferit cea mai mare scădere de o zi de la izbucnirea pandemiei COVID-19, prăbuşindu-se din cauza temerilor occidentale că decizia lui Putin de a recunoaşte cele două regiuni ca fiind independente şi de a trimite forţe pentru a „menţine pacea” ar putea prevesti un război major, transmite ZF.

La 0613 GMT, rubla era cu 0,2% mai puternică faţă de dolar, la 79,64 , recuperând uşor după ce a alunecat la 80,5825 în primele tranzacţii, cel mai redus nivel din 2 noiembrie 2020. Moneda rusă a câştigat 0.2% pentru a se tranzacţiona la 90.00 unităţi faţă de euro, după ce anterior a atins 90.95, cel mai slab nivel din aprilie 2021.

Rusia a respins în mod repetat afirmaţiile occidentale potrivit cărora ar putea plănui să invadeze Ucraina, dar activele sale au fost afectate de temerile legate de un conflict militar care ar declanşa aproape sigur noi sancţiuni occidentale radicale împotriva Moscovei.

Statele Unite au declarat că vor opri activitatea comercială americană în regiunile separatiste şi vor interzice importul tuturor bunurilor din aceste zone, dar au precizat că aceste măsuri sunt separate de sancţiunile pe care Washingtonul şi aliaţii săi le-au pregătit în cazul în care Rusia ar lansa o invazie la scară largă a Ucrainei.

Sancţiunile coordonate vor fi anunţate în cursul zilei de marţi. Posibilele măsuri ar putea viza instituţii financiare importante, blocarea accesului Rusiei la furnizarea de electronice la nivel mondial sau măsuri menite să frâneze firmele energetice ruseşti.

Cel mai amplu indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a fost pe cale să aibă cea mai proastă zi din această lună, cu o scădere de 1,66%, influenţat de pieţele din Hong Kong şi China continentală. Indicele japonez Nikkei a pierdut 1,7%.

Pieţele americane şi europene erau, de asemenea, pregătite pentru pierderi puternice la deschiderea şedinţei, cu S&P 500 în scădere cu 1,4%, Nasdaq cu 1,9%, Euro Stoxx 50 cu 1,1% mai puţin, iar FTSE cu 0,6%.

În schimb, cotaţiile futures ale ţiţeiului Brent au crescut cu 2,1% până la 97,44 dolari, un nou maxim al ultimilor şapte ani, din cauza îngrijorărilor legate de faptul că exporturile de energie ale Rusiei ar putea fi întrerupte.

Aurul spot a câştigat 0,1%, la 1.908,10 dolari, după ce anterior atinsese un nou maxim al ultimelor şase luni, de 1.913,89 dolari.

La Hong Kong, acţiunile producătorului rus de aluminiu OK Rusal , s-au prăbuşit cu până la 22,1%, la 6,18 dolari HK, cea mai mare scădere procentuală zilnică din aprilie 2018.

Nervozitatea a dus, de asemenea, la scăderea randamentelor trezoreriei americane.

#rubla ruseasca #petrol #aur #criză #Ucraina #Bursa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.