Dosarul portului Giurgiulești: Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei

Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei. Mai exact, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

„Cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului. Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”.

Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat. Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal, cu ulterioara informare a publicului despre rezultatele obținute.

Acesta nu este unicul dosar penal.

Potrivit unei investigații Reporter, Procurorii din Republica Moldova investighează potențiale fraude în care sunt implicați cei mai importanți finanțatori de dezvoltare din Europa în legătură cu o dispută juridică în jurul singurului port al țării.

Conflictul a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Conform dezvăluirilor Reporter ambele cazuri sunt investigate activ de procurorii din Moldova.

„Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale efectuează cercetări penale” în două anchete separate legate de plângerile din partea companiei Bemol cu privire la port, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției pentru Reporter într-o scrisoare din 7 iunie 2022. Prima anchetă se referă la un presupus caz de delapidare și formare a unui grup infracțional organizat care datează din 2020 și a doua anchetă din 2021 de presupusă falsificare care implică două sau mai multe persoane, arată scrisoarea și alte acte juridice obținute în diferite intervale de timp de către Reporter.

Un executor judecătoresc și un notar public care acționează pentru BERD au fost numiți ca potențiali autori ai falsului într-o scrisoare a procurorilor datată din iulie 2021 și văzută de Reporter, însă, deoarece nu au fost aduse acuzații oficiale, Reporter nu dezvăluie numele celor doi. În presa locală și în actele judiciare, Moser a fost deja acuzat public de delapidare, însă acesta nu a fost acuzat oficial și a comunicat Reporter că este nevinovat.

#port #sechestru #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.