Dosarul portului Giurgiulești: Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei

30 Iun. 2022, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Iun. 2022, 12:07 // Actual //  bani.md

Procurorii anunță despre aplicarea unui sechestru în valoare de peste 150.000.000 lei. Mai exact, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

„Cauza penală ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului. Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”.

Sechestrul aplicat are ca scop prevenirea înstrăinării bunurilor și asigurarea reparării prejudiciului cauzat. Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea investigării întregului spectru infracțional vizat de dosarul penal, cu ulterioara informare a publicului despre rezultatele obținute.

Acesta nu este unicul dosar penal.

Potrivit unei investigații Reporter, Procurorii din Republica Moldova investighează potențiale fraude în care sunt implicați cei mai importanți finanțatori de dezvoltare din Europa în legătură cu o dispută juridică în jurul singurului port al țării.

Conflictul a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Conform dezvăluirilor Reporter ambele cazuri sunt investigate activ de procurorii din Moldova.

„Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale efectuează cercetări penale” în două anchete separate legate de plângerile din partea companiei Bemol cu ​​privire la port, a declarat purtătorul de cuvânt al instituției pentru Reporter într-o scrisoare din 7 iunie 2022. Prima anchetă se referă la un presupus caz de delapidare și formare a unui grup infracțional organizat care datează din 2020 și a doua anchetă din 2021 de presupusă falsificare care implică două sau mai multe persoane, arată scrisoarea și alte acte juridice obținute în diferite intervale de timp de către Reporter.

Un executor judecătoresc și un notar public care acționează pentru BERD au fost numiți ca potențiali autori ai falsului într-o scrisoare a procurorilor datată din iulie 2021 și văzută de Reporter, însă, deoarece nu au fost aduse acuzații oficiale, Reporter nu dezvăluie numele celor doi. În presa locală și în actele judiciare, Moser a fost deja acuzat public de delapidare, însă acesta nu a fost acuzat oficial și a comunicat Reporter că este nevinovat.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!