Drumul feroviar Chişinău-Kiev, între cele mai tari 8 rute din Europa în 2023

Pe Twitter, CEO-ului Căilor Ferate Ucrainene, Oleksandr Kamyshin, se mândreşte cu clasamentul Lonely Planet, care include ruta Kiev-Chişinău.

Mândria căilor ferate ucrainene este ruta Kiev-Chişinău. „Mă bucur să văd că @lonelyplanet a adăugat ruta Chişinău-Kiev printre primele 8 călătorii europene cu trenul de încercat în 2023. Tururile pentru străini sunt ceva ce vom dezvolta anul acesta”, scrie şeful căilor ferate ucrainene Oleksandr Kamişin, un bărbat devenit acum o legendă atât în ţara sa, cât şi în străinătate.

Happy to see that @lonelyplanet added the Chisinau-Kyiv route among the 8 best European train trips to try in 2023. Tours for foreigners is something we gonna develop this year. Will tell you more later.https://t.co/iKG7wbUo8N

— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 3, 2023

Tânăr după standardele europene — are 37 de ani — Kamişin este şeful căilor ferate ucrainene, care au devenit un simbol al rezistenţei, deoarece nici măcar o zi de la începutul războiului nu au încetat să funcţioneze, demonstrând nu numai eficienţă – trenuri ucrainene cu greu întârzie – dar şi de siguranţă, pentru că tocmai în vagoanele sale se deplasează preşedintele Volodimir Zelenski în călătoriile sale în patrie şi tocmai în trenurile au adus toţi liderii lumii în vizită la Kiev.

Acum, Kamişin anunţă că unul dintre cei mai cunoscuţi ghizi turistici din lume a inclus linia Chişinău-Kiev, adică cea care leagă Moldova de capitala Ucrainei, în lista celor mai interesante rute pentru 2023.

AICI, totul celor mai bune rute de tren europene de încercat în 2023, cu o menţionarea oraşului Iaşi, al cărui aeroport a fost indicat ca un punct-cheie de plecare pentru ucrainenii strămutaţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cursa #Kiev #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.