Drumul feroviar Chişinău-Kiev, între cele mai tari 8 rute din Europa în 2023

Pe Twitter, CEO-ului Căilor Ferate Ucrainene, Oleksandr Kamyshin, se mândreşte cu clasamentul Lonely Planet, care include ruta Kiev-Chişinău.

Mândria căilor ferate ucrainene este ruta Kiev-Chişinău. „Mă bucur să văd că @lonelyplanet a adăugat ruta Chişinău-Kiev printre primele 8 călătorii europene cu trenul de încercat în 2023. Tururile pentru străini sunt ceva ce vom dezvolta anul acesta”, scrie şeful căilor ferate ucrainene Oleksandr Kamişin, un bărbat devenit acum o legendă atât în ţara sa, cât şi în străinătate.

Happy to see that @lonelyplanet added the Chisinau-Kyiv route among the 8 best European train trips to try in 2023. Tours for foreigners is something we gonna develop this year. Will tell you more later.https://t.co/iKG7wbUo8N

— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 3, 2023

Tânăr după standardele europene — are 37 de ani — Kamişin este şeful căilor ferate ucrainene, care au devenit un simbol al rezistenţei, deoarece nici măcar o zi de la începutul războiului nu au încetat să funcţioneze, demonstrând nu numai eficienţă – trenuri ucrainene cu greu întârzie – dar şi de siguranţă, pentru că tocmai în vagoanele sale se deplasează preşedintele Volodimir Zelenski în călătoriile sale în patrie şi tocmai în trenurile au adus toţi liderii lumii în vizită la Kiev.

Acum, Kamişin anunţă că unul dintre cei mai cunoscuţi ghizi turistici din lume a inclus linia Chişinău-Kiev, adică cea care leagă Moldova de capitala Ucrainei, în lista celor mai interesante rute pentru 2023.

AICI, totul celor mai bune rute de tren europene de încercat în 2023, cu o menţionarea oraşului Iaşi, al cărui aeroport a fost indicat ca un punct-cheie de plecare pentru ucrainenii strămutaţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cursa #Kiev #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.