Drumul feroviar Chişinău-Kiev, între cele mai tari 8 rute din Europa în 2023

04 Ian. 2023, 05:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2023, 05:56 // Actual //  bani.md

Pe Twitter, CEO-ului Căilor Ferate Ucrainene, Oleksandr Kamyshin, se mândreşte cu clasamentul Lonely Planet, care include ruta Kiev-Chişinău.

Mândria căilor ferate ucrainene este ruta Kiev-Chişinău. „Mă bucur să văd că @lonelyplanet a adăugat ruta Chişinău-Kiev printre primele 8 călătorii europene cu trenul de încercat în 2023. Tururile pentru străini sunt ceva ce vom dezvolta anul acesta”, scrie şeful căilor ferate ucrainene Oleksandr Kamişin, un bărbat devenit acum o legendă atât în ​​ţara sa, cât şi în străinătate.

Tânăr după standardele europene — are 37 de ani — Kamişin este şeful căilor ferate ucrainene, care au devenit un simbol al rezistenţei, deoarece nici măcar o zi de la începutul războiului nu au încetat să funcţioneze, demonstrând nu numai eficienţă – trenuri ucrainene cu greu întârzie – dar şi de siguranţă, pentru că tocmai în vagoanele sale se deplasează preşedintele Volodimir Zelenski în călătoriile sale în patrie şi tocmai în trenurile au adus toţi liderii lumii în vizită la Kiev.

Acum, Kamişin anunţă că unul dintre cei mai cunoscuţi ghizi turistici din lume a inclus linia Chişinău-Kiev, adică cea care leagă Moldova de capitala Ucrainei, în lista celor mai interesante rute pentru 2023.

AICI, totul celor mai bune rute de tren europene de încercat în 2023, cu o menţionarea oraşului Iaşi, al cărui aeroport a fost indicat ca un punct-cheie de plecare pentru ucrainenii strămutaţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.