Drumul feroviar Chişinău-Kiev, între cele mai tari 8 rute din Europa în 2023

04 Ian. 2023, 05:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Ian. 2023, 05:56 // Actual //  bani.md

Pe Twitter, CEO-ului Căilor Ferate Ucrainene, Oleksandr Kamyshin, se mândreşte cu clasamentul Lonely Planet, care include ruta Kiev-Chişinău.

Mândria căilor ferate ucrainene este ruta Kiev-Chişinău. „Mă bucur să văd că @lonelyplanet a adăugat ruta Chişinău-Kiev printre primele 8 călătorii europene cu trenul de încercat în 2023. Tururile pentru străini sunt ceva ce vom dezvolta anul acesta”, scrie şeful căilor ferate ucrainene Oleksandr Kamişin, un bărbat devenit acum o legendă atât în ​​ţara sa, cât şi în străinătate.

Tânăr după standardele europene — are 37 de ani — Kamişin este şeful căilor ferate ucrainene, care au devenit un simbol al rezistenţei, deoarece nici măcar o zi de la începutul războiului nu au încetat să funcţioneze, demonstrând nu numai eficienţă – trenuri ucrainene cu greu întârzie – dar şi de siguranţă, pentru că tocmai în vagoanele sale se deplasează preşedintele Volodimir Zelenski în călătoriile sale în patrie şi tocmai în trenurile au adus toţi liderii lumii în vizită la Kiev.

Acum, Kamişin anunţă că unul dintre cei mai cunoscuţi ghizi turistici din lume a inclus linia Chişinău-Kiev, adică cea care leagă Moldova de capitala Ucrainei, în lista celor mai interesante rute pentru 2023.

AICI, totul celor mai bune rute de tren europene de încercat în 2023, cu o menţionarea oraşului Iaşi, al cărui aeroport a fost indicat ca un punct-cheie de plecare pentru ucrainenii strămutaţi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.