După ce a lăsat-o fără grâu, Rusia se laudă că trimite înghețată Africii

Ministerul rus al Agriculturii afirmă că înghețata a fost primul produs lactat rusesc livrat în țările africane și că anul trecut peste 1.000 de tone din acest produs au fost trimise în Africa, continent ce se confruntă cu o gravă criză alimentară din cauza blocării exporturilor de grâu ucrainean.

Declarațiile au fost făcute de Dmitri Krasnov, directorul Centrului Agroexpert din cadrul ministerului Agriculturii de la Moscova în cea de-a patra zi a Maratonului African 2022, un eveniment virtual organizat de furnizorii ruși.

Krasnov a mai remarcat că este necesară extinderea liniei de produse lactate exportate de Rusia pe continentul negru, „în primul rând” prin creșterea exportulurilor de lapte praf și brânză.

„Laptele praf este un produs lactat importat cheie pentru Africa, reprezentând 62% din valoarea totală a importurilor de lactate de către țările africane în 2021. Ponderea brânzei a fost de 15%”, a spus el, citat de Interfax, una dintre agențiile de presă ale guvernului rus.

Înghețată rusească pe stomacul gol în Africa

Țări occidentale, organizații internaționale și inclusiv unele state africane au avertizat în ultimele luni despre pericolul unei grave crize alimentare în Africa și țări sărace de pe alte continente din cauza blocării exporturilor ucrainene de grâu prin porturile de la Marea Neagră.

Înainte de război Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori de grâu și cereale din lume. Producția sa și a Rusiei reprezentau împreună 14% din totalul de grâu produs la nivel mondial și 29% din toate exporturile de grâu.

În luna mai prețul grâului a atins un record absolut, efectele războiului din Ucraina fiind exacerbate de decizia Indiei de a interzice exporturilor din cauza prognozelor privind o recoltă proastă anul acesta.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a respins miercuri acuzațiile potrivit cărora Moscova este responsabilă de criza alimentară, afirmând că este la latitudinea Ucrainei să își demineze porturile de la Marea Neagră.

#africa #grau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.