După ce a lăsat-o fără grâu, Rusia se laudă că trimite înghețată Africii

Ministerul rus al Agriculturii afirmă că înghețata a fost primul produs lactat rusesc livrat în țările africane și că anul trecut peste 1.000 de tone din acest produs au fost trimise în Africa, continent ce se confruntă cu o gravă criză alimentară din cauza blocării exporturilor de grâu ucrainean.

Declarațiile au fost făcute de Dmitri Krasnov, directorul Centrului Agroexpert din cadrul ministerului Agriculturii de la Moscova în cea de-a patra zi a Maratonului African 2022, un eveniment virtual organizat de furnizorii ruși.

Krasnov a mai remarcat că este necesară extinderea liniei de produse lactate exportate de Rusia pe continentul negru, „în primul rând” prin creșterea exportulurilor de lapte praf și brânză.

„Laptele praf este un produs lactat importat cheie pentru Africa, reprezentând 62% din valoarea totală a importurilor de lactate de către țările africane în 2021. Ponderea brânzei a fost de 15%”, a spus el, citat de Interfax, una dintre agențiile de presă ale guvernului rus.

Înghețată rusească pe stomacul gol în Africa

Țări occidentale, organizații internaționale și inclusiv unele state africane au avertizat în ultimele luni despre pericolul unei grave crize alimentare în Africa și țări sărace de pe alte continente din cauza blocării exporturilor ucrainene de grâu prin porturile de la Marea Neagră.

Înainte de război Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori de grâu și cereale din lume. Producția sa și a Rusiei reprezentau împreună 14% din totalul de grâu produs la nivel mondial și 29% din toate exporturile de grâu.

În luna mai prețul grâului a atins un record absolut, efectele războiului din Ucraina fiind exacerbate de decizia Indiei de a interzice exporturilor din cauza prognozelor privind o recoltă proastă anul acesta.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a respins miercuri acuzațiile potrivit cărora Moscova este responsabilă de criza alimentară, afirmând că este la latitudinea Ucrainei să își demineze porturile de la Marea Neagră.

#africa #grau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.