După ce a lăsat-o fără grâu, Rusia se laudă că trimite înghețată Africii

Ministerul rus al Agriculturii afirmă că înghețata a fost primul produs lactat rusesc livrat în țările africane și că anul trecut peste 1.000 de tone din acest produs au fost trimise în Africa, continent ce se confruntă cu o gravă criză alimentară din cauza blocării exporturilor de grâu ucrainean.

Declarațiile au fost făcute de Dmitri Krasnov, directorul Centrului Agroexpert din cadrul ministerului Agriculturii de la Moscova în cea de-a patra zi a Maratonului African 2022, un eveniment virtual organizat de furnizorii ruși.

Krasnov a mai remarcat că este necesară extinderea liniei de produse lactate exportate de Rusia pe continentul negru, „în primul rând” prin creșterea exportulurilor de lapte praf și brânză.

„Laptele praf este un produs lactat importat cheie pentru Africa, reprezentând 62% din valoarea totală a importurilor de lactate de către țările africane în 2021. Ponderea brânzei a fost de 15%”, a spus el, citat de Interfax, una dintre agențiile de presă ale guvernului rus.

Înghețată rusească pe stomacul gol în Africa

Țări occidentale, organizații internaționale și inclusiv unele state africane au avertizat în ultimele luni despre pericolul unei grave crize alimentare în Africa și țări sărace de pe alte continente din cauza blocării exporturilor ucrainene de grâu prin porturile de la Marea Neagră.

Înainte de război Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori de grâu și cereale din lume. Producția sa și a Rusiei reprezentau împreună 14% din totalul de grâu produs la nivel mondial și 29% din toate exporturile de grâu.

În luna mai prețul grâului a atins un record absolut, efectele războiului din Ucraina fiind exacerbate de decizia Indiei de a interzice exporturilor din cauza prognozelor privind o recoltă proastă anul acesta.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a respins miercuri acuzațiile potrivit cărora Moscova este responsabilă de criza alimentară, afirmând că este la latitudinea Ucrainei să își demineze porturile de la Marea Neagră.

#africa #grau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

AlphaGenome, noul instrument de inteligență artificială al grupului Google, prezentat public miercuri, reprezintă un progres important în interpretarea genomului. Sistemul analizează modul în care anumite porțiuni din ADN reglează activitatea genelor în interiorul celulelor, relatează AFP, citată de Agerpres.

Secvențierea completă a genomului uman, realizată în 2003, „ne-a oferit cartea vieții, dar citirea ei rămâne o provocare”, a declarat Pushmeet Kohli, vicepreședinte al diviziei de cercetare Google DeepMind, cu prilejul prezentării AlphaGenome, într-un studiu publicat în revista Nature.

„Avem textul” – succesiunea de aproximativ 3 miliarde de perechi de nucleotide A, T, C și G care formează ADN-ul – însă „înțelegerea gramaticii (…) și maniera în care ea guvernează viața reprezintă următoarea frontieră majoră a cercetării”, a subliniat el în fața presei.

Aproximativ 2% din ADN-ul uman codifică direct proteinele, esențiale pentru funcționarea organismelor vii. Restul de 98% are un rol de coordonare și reglare a expresiei genetice în fiecare celulă. Aceste secvențe, denumite „necodante”, conțin numeroase variații asociate cu diferite boli.

AlphaGenome se concentrează tocmai asupra acestor secvențe necodante și completează celelalte modele dezvoltate de laboratorul de inteligență artificială al Google: AlphaMissense, care analizează secvențele codante ale ADN-ului, AlphaProteo, dedicat sintezei proteinelor, și AlphaFold, modelul de predicție a structurii proteinelor recompensat cu Premiul Nobel pentru Chimie în 2024.

Modelul de învățare profundă a fost antrenat cu date provenite din mari consorții publice, care au măsurat experimental aceste mecanisme în sute de tipuri de celule și țesuturi prelevate de la oameni și șoareci.

AlphaGenome poate analiza secvențe foarte lungi de ADN și poate „prezice” influența fiecărei perechi de nucleotide asupra mai multor procese biologice, precum activarea sau inhibarea expresiei genelor ori controlul proceselor de asamblare a ARN-ului.

Un instrument fundamental, dar cu limite
Alte modele similare există deja, însă acestea trebuie să aleagă între lungimea secvențelor analizate și precizia rezultatelor. O secvență lungă, de până la un milion de perechi de nucleotide, este „necesară pentru a înțelege mediul regulator complet al unei gene unice”, a explicat Ziga Avsec, coautor al proiectului. Rezoluția ridicată permite compararea efectelor variantelor genetice prin raportare la secvențele nemodificate.

Un alt avantaj al AlphaGenome constă în faptul că poate modela simultan influența ADN-ului asupra a 11 procese biologice, în timp ce până acum cercetătorii erau nevoiți să utilizeze mai multe modele separate.

„Acest instrument poate accelera înțelegerea noastră asupra genomului, ajutând la cartografierea localizării unor elemente funcționale și la determinarea rolului lor la nivel molecular”, a declarat Natasha Latysheva, coautoare a studiului.

„Sperăm că cercetătorii vor îmbogăți acest model cu mai multe date și noi abordări”, a adăugat Pushmeet Kohli. AlphaGenome a fost deja testat de aproximativ 3.000 de oameni de știință din 160 de țări și este disponibil în regim open-source pentru cercetare non-comercială.

„Identificarea cu precizie a diferențelor dintre genomurile noastre, care ne fac mai mult sau mai puțin susceptibili la mii de boli, reprezintă o etapă-cheie către tratamente mai bune”, a declarat Ben Lehner, directorul departamentului de genomică generativă și sintetică de la Institutul Wellcome Sanger din Cambridge.

Cercetătorul, care nu a participat direct la proiect, consideră că AlphaGenome este „foarte performant”, dar încă „departe de a fi perfect”.

„Modelele AI nu sunt bune decât în măsura în care datele utilizate pentru antrenarea lor sunt bune”, a avertizat el, subliniind că majoritatea seturilor de date existente „sunt prea mici și insuficient standardizate”, potrivit unui comunicat al Science Media Center.

AlphaGenome nu reprezintă „o soluție miraculoasă la toate întrebările din biologie”, deoarece expresia genelor este influențată de factori de mediu complecși, însă rămâne „un instrument fundamental”, a declarat Robert Goldstone, directorul diviziei de genomică de la Institutul Francis Crick, citat în același comunicat. În opinia sa, noul model va permite cercetătorilor „să studieze și să simuleze, într-un mod programatic, bazele genetice ale unor boli complexe”.