După decenii de subfinanțare cronică infrastructura feroviară se dezintegrează. Câte milioane sunt necesare anual?

Calea ferată a Republicii Moldova este într-o stare deplorabilă. Din această cauză, viteza de deplasare este una foarte mică, sunt tronsoane unde viteza de deplasare este de 20 de kilometri pe oră. Acest lucru face calea ferată necompetitivă în raport cu transportul rutier.

”Transportul de mărfuri pe calea ferată s-a redus constat în ultimul deceniu și a ajuns la 1000 de tone pe km față de 3,6 mii tine/km. De aceea e nevoie de investiții. Necesitatea anuală pentru întreținerea infrastructurii feroviare este de 300 mil. de lei”, a explicat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, Andrei Spânu.

În urma aprobării în prima lectruă, de legislativ, a Codului Feroviar, care prevede divizarea infrastructurii de transportul de mărfuri și pasageri, ministrul a precizat că pentru a reabilita calea ferată statul va trebui să acopere 40-60% din totalul investițiilor. Dânsul a dat exemplu drumurile unde anual se investesc peste 3 miliarde de lei or, în calea ferată – nimic.

”În prezent se negociază cu BERD BEI pentru achiziția vagoanelor. Au fost lansate negocieri cu Franța și România pentru modernizarea liniei ferate Chișinău – Ungheni”, a mai punctat Spânu.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 4 noiembrie 2025, la Bruxelles, a avut loc cea de-a VII-a ediție a Parlamentului European al Întreprinderilor (EPE) – cel mai mare exercițiu de democrație economică din Europa, care a reunit peste 700 de antreprenori din statele membre ale UE și din țările partenere.

Republica Moldova a participat cu o delegație oficială a Camerei de Comerț și Industrie, condusă de președintele Sergiu Harea, care a reprezentat mediul de afaceri moldovenesc în dezbaterile economice la nivel european.

În cadrul evenimentului, antreprenorii au preluat, simbolic, rolul eurodeputaților pentru o zi: au discutat teme economice de actualitate, au interacționat direct cu factorii de decizie ai Uniunii Europene și au votat propuneri esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și rezilienței mediului de afaceri.

La finalul reuniunii, președintele Eurochambres, Vladimír Dlouhý, a transmis un mesaj oficial către șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezentând concluziile-cheie ale sesiunii: 93% dintre antreprenori se confruntă cu blocaje suplimentare în lanțurile de aprovizionare din cauza tensiunilor geopolitice, 57% resimt impact negativ din cauza tarifelor impuse de SUA, 91% solicită Comisiei Europene crearea funcției de Reprezentant UE pentru IMM-uri, un mediator oficial între afaceri și instituții, 86% consideră că raportarea de sustenabilitate, în forma actuală, nu crește competitivitatea companiilor.

Participarea Republicii Moldova la EPE 2025 confirmă implicarea tot mai activă a mediului de afaceri național în dialogul economic european și angajamentul pentru o integrare economică durabilă, competitivă și aliniată standardelor UE.