După decenii de subfinanțare cronică infrastructura feroviară se dezintegrează. Câte milioane sunt necesare anual?

Calea ferată a Republicii Moldova este într-o stare deplorabilă. Din această cauză, viteza de deplasare este una foarte mică, sunt tronsoane unde viteza de deplasare este de 20 de kilometri pe oră. Acest lucru face calea ferată necompetitivă în raport cu transportul rutier.

”Transportul de mărfuri pe calea ferată s-a redus constat în ultimul deceniu și a ajuns la 1000 de tone pe km față de 3,6 mii tine/km. De aceea e nevoie de investiții. Necesitatea anuală pentru întreținerea infrastructurii feroviare este de 300 mil. de lei”, a explicat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, Andrei Spânu.

În urma aprobării în prima lectruă, de legislativ, a Codului Feroviar, care prevede divizarea infrastructurii de transportul de mărfuri și pasageri, ministrul a precizat că pentru a reabilita calea ferată statul va trebui să acopere 40-60% din totalul investițiilor. Dânsul a dat exemplu drumurile unde anual se investesc peste 3 miliarde de lei or, în calea ferată – nimic.

”În prezent se negociază cu BERD BEI pentru achiziția vagoanelor. Au fost lansate negocieri cu Franța și România pentru modernizarea liniei ferate Chișinău – Ungheni”, a mai punctat Spânu.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.