După decenii de subfinanțare cronică infrastructura feroviară se dezintegrează. Câte milioane sunt necesare anual?

Calea ferată a Republicii Moldova este într-o stare deplorabilă. Din această cauză, viteza de deplasare este una foarte mică, sunt tronsoane unde viteza de deplasare este de 20 de kilometri pe oră. Acest lucru face calea ferată necompetitivă în raport cu transportul rutier.

”Transportul de mărfuri pe calea ferată s-a redus constat în ultimul deceniu și a ajuns la 1000 de tone pe km față de 3,6 mii tine/km. De aceea e nevoie de investiții. Necesitatea anuală pentru întreținerea infrastructurii feroviare este de 300 mil. de lei”, a explicat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, Andrei Spânu.

În urma aprobării în prima lectruă, de legislativ, a Codului Feroviar, care prevede divizarea infrastructurii de transportul de mărfuri și pasageri, ministrul a precizat că pentru a reabilita calea ferată statul va trebui să acopere 40-60% din totalul investițiilor. Dânsul a dat exemplu drumurile unde anual se investesc peste 3 miliarde de lei or, în calea ferată – nimic.

”În prezent se negociază cu BERD BEI pentru achiziția vagoanelor. Au fost lansate negocieri cu Franța și România pentru modernizarea liniei ferate Chișinău – Ungheni”, a mai punctat Spânu.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.