După decenii de subfinanțare cronică infrastructura feroviară se dezintegrează. Câte milioane sunt necesare anual?

Calea ferată a Republicii Moldova este într-o stare deplorabilă. Din această cauză, viteza de deplasare este una foarte mică, sunt tronsoane unde viteza de deplasare este de 20 de kilometri pe oră. Acest lucru face calea ferată necompetitivă în raport cu transportul rutier.

”Transportul de mărfuri pe calea ferată s-a redus constat în ultimul deceniu și a ajuns la 1000 de tone pe km față de 3,6 mii tine/km. De aceea e nevoie de investiții. Necesitatea anuală pentru întreținerea infrastructurii feroviare este de 300 mil. de lei”, a explicat în cadrul ședinței Parlamentului, ministrul Dezvoltării Regionale și Infrastructurii, Andrei Spânu.

În urma aprobării în prima lectruă, de legislativ, a Codului Feroviar, care prevede divizarea infrastructurii de transportul de mărfuri și pasageri, ministrul a precizat că pentru a reabilita calea ferată statul va trebui să acopere 40-60% din totalul investițiilor. Dânsul a dat exemplu drumurile unde anual se investesc peste 3 miliarde de lei or, în calea ferată – nimic.

”În prezent se negociază cu BERD BEI pentru achiziția vagoanelor. Au fost lansate negocieri cu Franța și România pentru modernizarea liniei ferate Chișinău – Ungheni”, a mai punctat Spânu.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, va efectua în această săptămână o vizită oficială în Republica Moldova, pentru a reconfirma sprijinul instituției față de agenda de reforme economice a țării, în contextul accelerării parcursului de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al BERD, vizita este programată pentru joi și vineri, perioadă în care Odile Renaud-Basso va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, alți oficiali guvernamentali, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, ai corpului diplomatic și ai societății civile. Discuțiile vor viza reafirmarea angajamentului BERD de a sprijini reformele economice și investițiile în Republica Moldova.

„Moldova se află în fața unei oportunități istorice – perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Această aspirație politică este, totodată, un motor puternic pentru reforme economice și creștere, în interesul fundamental al țării. BERD este determinată să sprijine Moldova pe acest parcurs, în special prin investiții și asistență pentru reforme”, a declarat președinta BERD, Odile Renaud-Basso.

Agenda vizitei include și o deplasare la Bălți, unde Odile Renaud-Basso va evalua rezultatele investițiilor BERD în modernizarea sistemului de termoficare, proiecte care asigură încălzire eficientă pentru aproximativ 70% din locuitorii municipiului. Proiectul de termoficare din Bălți, lansat în 2014 cu o investiție inițială de 10 milioane de euro și extins în 2021 printr-un nou proiect de 17 milioane de euro, contribuie la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor în al doilea cel mai mare oraș al țării.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Republica Moldova. De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, banca a oferit Moldovei finanțări în valoare de 1,7 miliarde de euro pentru a atenua impactul economic al războiului.

În total, BERD a investit aproape 2,9 miliarde de euro în 193 de proiecte în Republica Moldova, aproximativ 40% din portofoliu fiind direcționat către infrastructură durabilă.