Căderea gigantului imobiliar Evergrande și un adevăr dureros: nimeni nu știe cât de mare va fi criza care va urma

Colapsul financiar al gigantului imobiliar chinez Evergrande, care a acumulat datorii de 300 de miliarde de dolari, ar putea avea efecte încă nebănuite asupra economiei globale. Încă nu se știe cât de mari vor fi acestea dintr-un motiv foarte simplu: nici în 2008, când s-a prăbușit Lehman Brothers, nimeni nu a știut cât de mare va fi criza economică ce a urmat. Vestea bună: analiștii consultați de The Guardian au spus că nu putem vorbi, totuși, de un moment „Lehman Brothers” made in China. Vestea rea: Prăbușirea Evergrande ar putea fi doar vârful aisbergului.

Evergrande a acceptat să plătească o dobândă la o obligaţiune internă emisă în yuani, iar banca naţională a Chinei a decis să injecteze bani în sistemul bancar, informează Reuters.

Gigantul imobiliar are de plătit până azi o dobândă de 83,5 milioane de dolari şi până miercuri, 29 septembrie, o altă dobândă de 47,5 milioane de dolari, pentru două obligaţiuni (bonduri). Dacă Evergrande nu plăteşte aceste sume în termen de 30 de zile, intră în default – incapacitate de plată.

Pentru guvernul chinez, cea mai mare îngrijorare o reprezintă efectul în cascadă pe care un faliment Evergrande l-ar avea asupra economiei naționale. O astfel de criză pică într-un moment foarte prost pentru Beijing: criza Covid și relațiile comerciale extrem de proaste cu Occidentul.

În prezent, Evergrande datorează bani unui număr de 171 de bănci și 121 de organizații financiare chineze. Sistemul bancar chinez ar fi direct afectat deoarece falimentul ar provoca o avalanșă de credite neperformante/toxice pe piață. Creșterea economică a Chinei ar fi frânată, ceea ce ar avea, la rândul său, impact asupra celei globale, din moment ce discutăm, totuși, de a doua economie a lumii.

#Evergrande #cadere #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.