Economia Moldovei este cuprinsă de anxietate! PIB-ul s-a comprimat cu 4%

Economia Republicii Moldova este afectată de criză. Economia țării s-a comprimat cu 4,1% în nouă luni ale anului, față de perioada similară a anului precedent. PIB-ul a însumat 197,8 miliarde de lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Un impact negativ asupra evoluției PIB în trimestrul III 2022 față de trimestrul III 2021 au avut agricultura influențând scăderea PIB cu 3,5%, comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – 1,9%, tranzacțiile imobiliare -1,2% și industria prelucrătoare -1,2%.

O influență nesemnificativă, dar pozitivă asupra economiei a avut businessul financiar și asigurările, informații și comunicații cu câte 0,4% și cazare (+0,1%).

Ministerul Economiei susține că PIB-ul Moldovei se va cifra la 278,2 miliarde de lei, față de cele 286,5 miliarde de lei scontate anterior, urmând ca indicatorul să scadă cu 3% comparativ cu 2021, în timp ce în martie era aşteptată o creștere modestă de 0,3%. În următorii trei ani, ministerul economiei se așteaptă la o creștere economică în intervalul de 2%, 3,5% și 4%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scadere #PIB #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.