Economia moldovenească la răscruce. Transportul şi turismul s-au comprimat la jumătate

În luna martie s-a împlinit exact un an de la criza covid când au fost înregistrate primele infectări în Republica Moldova. Autorităţile de la Chişinău, la fel ca şi autorităţile altor state, au aprobat o serie de restricţii de circulaţie şi au limitat activitatea businessului. Acest lucru s-a făcut pentru a opri răspândirea virusului, însă acest lucru s-a soldat cu efecte nefaste pentru economia firavă a Republicii Moldova. PIB-ul ţării a înregistrat o scădere de 7% în anul 2020.

Lovitura dură pentru economia moldovenească a fost când Guvernul a suspendat în data de 22 martie 2020 activitatea tuturor unităţilor comerciale şi a traficului aerian cu excepţia benzinăriilor şi farmaciilor.

Comerţul cu bunuri a fost în creştere, iar industria – pe minus

Chiar dacă autorităţile au instituit o serie de restricţii, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 4,6% (în prețuri comparabile), celelalte domenii ale comerțului interior fiind în scădere: volumul serviciilor de piață prestate populației – -15,7% (în prețuri comparabile), volumul serviciilor prestate întreprinderilor – -15,5% (în prețuri curente), comerțul cu ridicata – -5,6% (în prețuri curente), comerțul cu autovehicule – -18,1% (în prețuri curente), potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

Totodată, sectorul industrial a scăzut cu 5,5%. Diminuarea cererii externe din partea țărilor partenere afectate de COVID-19, concomitent cu seceta din anul 2020, au determinat scăderea producției în special în ramurile exportatoare și cele ale industriei alimentare: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse alimentare.

Transportul şi turismul, cele mai afectate

Transportul de mărfuri și pasageri a fost unul din cele mai afectate sectoare de pandemie. În 2020 transportul de pasageri a scăzut aproape în jumătate (-46,1%), iar transportul de mărfuri – cu 12,5%. Închiderea hotarelor și restricțiile de călătorie, precum și restrângerea volumului schimburilor comerciale în timpul crizei pandemice au constituit factorii de bază ce au determinat aceste involuții.

În anul 2020 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii la circa 90,3 mii de turiști și excursioniști, ce constituie doar 24,1% față de anul 2019. Din numărul total de turiști, 68,2% au constituit turiștii rezidenți (locali) și 31,8% – turiștii nerezidenți (străini).

Coronacriza va adânci sărăcia

„Aceasta este o criză care afectează în mod disproporționat persoanele sărace, care au mai mare probabilitate de a avea complicații de sănătate, locuiesc în locuințe aglomerate, nu dispun de resurse pentru a rămâne acasă pentru perioade îndelungate și muncesc la locuri de muncă cu salarii mici, ceea ce îi impune să aleagă între a-și risca sănătatea sau a-și pierde venitul, a declarat Alston. „Ignorând în totalitate obligațiile sale morale, majoritatea statelor fac prea puțin pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili la această pandemie”, potrivit declaraţiei lui Philip Alston, raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului.

În Republica Moldova, salariul nominal în anul 2020 a crescut cu 9,7% la 8 107 lei la o inflaţie de 0,39%. Paradoxul este că, costul vieţii a rămas neschimbat.

Pentru depăşirea situaţiei precare din economiei, dar şi evitarea adâncirii sărăciei autorităţile ar trebui să găsească instrumente pentru susţinerea păturilor social vulnerabile, dar şi a businessului.

„În Republica Moldova, întreprinderile mici au fost cele mai afectate de criză și tot ele au asimilat și cel mai puțin suport din partea statului. Doar 2% dintre întreprinderile cu până la 20 de angajați au menționat, potrivit sondajului Băncii Mondiale, că au primit ajutor, pe când în cazul întreprinderilor medii și mari această rată a fost de 10-15 la sută”, a menționat Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin a revenit puternic peste pragul de 93 000 de dolari la începutul acestei săptămâni, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni și confirmând o schimbare de ton pe piața criptomonedelor. Pe 5 ianuarie, cotația a urcat până la aproximativ 93 350 de dolari, maxim atins în contextul deschiderii tranzacțiilor cu futures pe bursa CME, moment care a generat un „gap” de preț între 90 500 și 91 550 de dolari.

În prezent, moneda are o capitalizare de piață estimată la 1,85 trilioane de dolari și un volum de tranzacționare de peste 38 de miliarde de dolari în ultimele 24 de ore. Din perspectiva analizei tehnice, structura rămâne favorabilă. Bitcoin a construit minime succesiv mai ridicate după ce a apărat zona de suport de 85 000–86 000 de dolari la finalul lunii decembrie.

Principala zonă de rezistență este identificată între 94 500 și 95 000 de dolari, iar o depășire susținută a acestui interval ar putea deschide calea către noi maxime. Pe de altă parte, o coborâre sub nivelul de 92 000–91 000 de dolari ar putea slăbi structura pe termen scurt și ar crește riscul unei corecții mai ample. Per ansamblu, bitcoin își consolidează poziția într-o zonă-cheie, cu o perspectivă pozitivă, dar cu prudență crescută din partea investitorilor.