Economia moldovenească la răscruce. Transportul şi turismul s-au comprimat la jumătate

În luna martie s-a împlinit exact un an de la criza covid când au fost înregistrate primele infectări în Republica Moldova. Autorităţile de la Chişinău, la fel ca şi autorităţile altor state, au aprobat o serie de restricţii de circulaţie şi au limitat activitatea businessului. Acest lucru s-a făcut pentru a opri răspândirea virusului, însă acest lucru s-a soldat cu efecte nefaste pentru economia firavă a Republicii Moldova. PIB-ul ţării a înregistrat o scădere de 7% în anul 2020.

Lovitura dură pentru economia moldovenească a fost când Guvernul a suspendat în data de 22 martie 2020 activitatea tuturor unităţilor comerciale şi a traficului aerian cu excepţia benzinăriilor şi farmaciilor.

Comerţul cu bunuri a fost în creştere, iar industria – pe minus

Chiar dacă autorităţile au instituit o serie de restricţii, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 4,6% (în prețuri comparabile), celelalte domenii ale comerțului interior fiind în scădere: volumul serviciilor de piață prestate populației – -15,7% (în prețuri comparabile), volumul serviciilor prestate întreprinderilor – -15,5% (în prețuri curente), comerțul cu ridicata – -5,6% (în prețuri curente), comerțul cu autovehicule – -18,1% (în prețuri curente), potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.

Totodată, sectorul industrial a scăzut cu 5,5%. Diminuarea cererii externe din partea țărilor partenere afectate de COVID-19, concomitent cu seceta din anul 2020, au determinat scăderea producției în special în ramurile exportatoare și cele ale industriei alimentare: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse alimentare.

Transportul şi turismul, cele mai afectate

Transportul de mărfuri și pasageri a fost unul din cele mai afectate sectoare de pandemie. În 2020 transportul de pasageri a scăzut aproape în jumătate (-46,1%), iar transportul de mărfuri – cu 12,5%. Închiderea hotarelor și restricțiile de călătorie, precum și restrângerea volumului schimburilor comerciale în timpul crizei pandemice au constituit factorii de bază ce au determinat aceste involuții.

În anul 2020 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii la circa 90,3 mii de turiști și excursioniști, ce constituie doar 24,1% față de anul 2019. Din numărul total de turiști, 68,2% au constituit turiștii rezidenți (locali) și 31,8% – turiștii nerezidenți (străini).

Coronacriza va adânci sărăcia

„Aceasta este o criză care afectează în mod disproporționat persoanele sărace, care au mai mare probabilitate de a avea complicații de sănătate, locuiesc în locuințe aglomerate, nu dispun de resurse pentru a rămâne acasă pentru perioade îndelungate și muncesc la locuri de muncă cu salarii mici, ceea ce îi impune să aleagă între a-și risca sănătatea sau a-și pierde venitul, a declarat Alston. „Ignorând în totalitate obligațiile sale morale, majoritatea statelor fac prea puțin pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili la această pandemie”, potrivit declaraţiei lui Philip Alston, raportorul special al ONU pentru sărăcie extremă și drepturile omului.

În Republica Moldova, salariul nominal în anul 2020 a crescut cu 9,7% la 8 107 lei la o inflaţie de 0,39%. Paradoxul este că, costul vieţii a rămas neschimbat.

Pentru depăşirea situaţiei precare din economiei, dar şi evitarea adâncirii sărăciei autorităţile ar trebui să găsească instrumente pentru susţinerea păturilor social vulnerabile, dar şi a businessului.

„În Republica Moldova, întreprinderile mici au fost cele mai afectate de criză și tot ele au asimilat și cel mai puțin suport din partea statului. Doar 2% dintre întreprinderile cu până la 20 de angajați au menționat, potrivit sondajului Băncii Mondiale, că au primit ajutor, pe când în cazul întreprinderilor medii și mari această rată a fost de 10-15 la sută”, a menționat Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.