Economia zdruncinată a Rusiei: Efectele sancţiunilor occidentale încep să le ajungă la os consumatorilor ruşi

12 Iun. 2022, 19:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iun. 2022, 19:45 // Actual //  bani.md

Natalia Klyueva a început să caute un nou loc de muncă la Moscova în luna februarie, chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina şi de valul de sancţiuni impuse de Occident. După 3 luni, femeia de 46 de ani constată că cei 20 de ani de experienţă în vânzări la nivel înalt înseamnă prea puţin într-o lume corporatistă transformată de război, conform Financial Times.

“Nu există cerere. Ca să fiu sinceră, sunt îngrozită”, a declarat Klyueva, care descrie afacerile din Rusia ca fiind “îngheţate”, în timp ce firmele occidentale “s-au topit” din ţară. “Am doi copii, am împrumuturi neplătite, am lucrări de construcţie neterminate şi stau acasă, gătesc borş ca o proastă.”

Experienţa ei pe o piaţă a muncii în schimabre este un indicator al modului în care sancţiunile şi embargourile comerciale occidentale se infiltrează încet în economia rusă, care provoacă închiderea magazinelor şi perturbarea lanţurilor de aprovizionare, în ciuda eforturilor preşedintelui Vladimir Putin de a proteja ţara de efectele războiului din Ucraina.

Într-o ţară în care o mare parte a lucrătorilor sunt angajaţi de stat şi cu creşteri recent aprobate ale pensiilor şi ale salariului minim, majoritatea ruşilor nu au experimentat schimbări dramatice în viaţa de zi cu zi.

Veniturile solide din exporturile de petrol şi gaze au oferit, de asemenea, Kremlinului mijloacele de a oferi stimulente sectorului privat pentru a trimite angajaţii în concediu, decât să îi concedieze. Şomajul a rămas la aproximativ 4%, evitându-se astfel vârfurile înregistrate în timpul pandemiei, iar inflaţia, care a atins un maxim de două decenii de 17,8% în aprilie, a început să încetinească.

“Preţurile la produsele alimentare au crescut, da, dar în general nu s-au schimbat prea multe”, a declarat Tatiana Mikhailova, economist şi academician care locuieşte în capitală. Dacă nu deschizi televizorul pe ştiri, “poţi avea destul de uşor impresia că nu se întâmplă absolut nimic”, a spus ea, adăugând că acest lucru face ca situaţia să pară “absurdă”.

Totuşi, o succesiune de indicatori oferă un barometru al schimbărilor care încep să apară.

Posturile vacante sunt unul dintre aceştia. Deşi cifrele privind şomajul au rămas în general stabile, platforma de recrutare online HeadHunter a constatat că numărul de locuri de muncă anunţate a scăzut cu 28% în aprilie, comparativ cu luna februarie, luna anterioară războiului. Anunţurile de locuri de muncă în marketing, relaţii publice, resurse umane, management şi bănci au scăzut între 40% şi 55%.

“Există atât de mulţi oameni foarte calificaţi pe piaţă în acest moment. Concurenţa pentru un post este peste aşteptări”, a spus Klyueva.
Economiştii prezic o luptă mai dură pentru locuri de muncă. Numărul persoanelor aflate în concediu a crescut de la 44.000 la începutul lunii martie la 138.000 la jumătatea lunii mai, potrivit oficialilor, iar numărul muncitorilor puşi în regim part-time a crescut şi el.

Schimbarea este poate cel mai vizibilă în cartierele comerciale şi centrele comerciale din Rusia. În Moscova, magazinele care vând mărci străine reprezintă aproximativ 40% din spaţiul comercial din marile centre comerciale, potrivit firmei de consultanţă imobiliară comercială ILM. Multe dintre aceste magazine sunt închise după ce mărcile respective au tăiat legăturile cu Rusia. Aproximativ 15%-20% din magazinele din mall-urile din Moscova sunt acum închise, potrivit Knight Frank Rusia.

Până la sfârşitul anului, până la 20% din toate spaţiile de birouri din Moscova ar putea fi, de asemenea, părăsite, potrivit ILM, în principal din cauza plecării firmelor occidentale.

Aceste efecte nu sunt atât de evidente la nivelul întregii ţări. Mara Kanakina, o stilistă personală din Volgograd, în sudul Rusiei, a declarat că a fost şocată când a vizitat Moscova săptămâna trecută. “M-am plimbat pe aleea Stoleshnikov”, a spus Kanakina, referindu-se la una dintre străzile centrale ale capitalei cu un farmec aparte “şi aproape totul era închis”.

Ca antreprenor independent, Kanakina a fost, de asemenea, afectată de lipsa componentelor sau a livrărilor importate. Ea a procurat haine şi accesorii de la creatori de modă străini şi de la mărci occidentale pentru clienţi din întreaga Rusie, dar în ziua invaziei, “toată Europa a fost închisă”, a spus ea.

Furnizorii au încetat să mai facă afaceri cu clienţii ruşi. Visa şi Mastercard au părăsit ţara, ceea ce înseamnă că nu a putut face tranzacţii internaţionale cu cardul. Logistica de livrare s-a prăbuşit. “M-am lovit atât de mult cu capul de perete încât am făcut o gaură în el”, a spus ea.

Acum, ea se bazează pe intermediari din ţări precum Georgia şi Kazahstan pentru a comanda şi a primi articole de marcă occidentală şi se autointitulează “zâna sancţiunilor”.

“Ştiu că pot pune mâna pe orice”, a spus ea, “dar va fi nevoie de timp şi răbdare” pentru a aranja noua logistică.

Lipsa produselor de import schimbă alte obiceiuri de consum. Vinul importat a reprezentat 40% din piaţa rusă în 2021, adică 370 milioane de litri. Rafturile cu vinuri par acum mai goale, a spus Mikhailova.

Odată cu liderii pieţei de smartphone-uri, Samsung şi Apple, care au tăiat legăturile cu Rusia, importurile au scăzut. În schimb, firma de analiză GS Group spune că importurile de telefoane de tip vechi “cărămidă” au crescut cu 43% în primul trimestru.

Este greu de spus cu exactitate în ce măsură au scăzut importurile, deoarece autorităţile ruse au încetat să mai publice cifre. Dar, folosind în schimb date de la 20 dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Rusiei, economiştii de la Institutul de Finanţe Internaţionale au estimat că importurile din aprilie au scăzut cu 50% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Datele privind colectarea TVA pentru bunurile interne arată gradul în care consumul începe să scadă şi activitatea economică să scadă. Potrivit Ministerului de Finanţe, încasările din TVA au scăzut cu 54% în aprilie, comparativ cu anul precedent.
“Acestea sunt doar primele modificări, minore”, a declarat Mikhailova. Economiştii se aşteaptă la vremuri turbulente, inclusiv la o contracţie a PIB-ului de până la 10%, iar şomajul mai mult decât dublu până în toamnă.

Acest lucru ar putea afecta cheltuielile pentru lucruri precum vacanţele. Potrivit datelor furnizate de platforma de recrutare SuperJob, 35% dintre ruşi spun că nu îşi permit să îşi ia o vacanţă de o săptămână în acest an, faţă de 30% anul trecut.

O altă persoană care se confruntă cu o piaţă a muncii incertă este Maria Barabanova. Expertul în marketing din Moscova a condus vânzările în Rusia pentru o firmă germană de tehnologie de înfrumuseţare. De la începutul lunii mai, femeia de 37 de ani îşi caută un nou loc de muncă, pentru că nu există produse de comercializat.

“Nu mai există importuri, din păcate”, a spus ea. “Expoziţiile noastre de la Moscova au fost anulate. Nu există echipamente pe care să le

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți,  își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!