#Ziua14 despre cozile de camioane: Cea mai „activă” frontieră rămâne a fi cu România

Soluționarea problemei șoferilor moldoveni care staționează la vamă se lasă încă așteaptată. Recent, echipele strategice din Republica Moldova și România s-au întâlnit la punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița pentru a pune în aplicare noul mecanism de fluidizare a transportului de mărfuri. Între timp, s-au împlinit 14 zile.

Pe data de 12 iunie curent, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 49 759 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 25 063 traversări persoane. Cea mai „activă” frontieră a fost cu România – 27 952 traversări, iar 13 017 treceri au fost semnalate în punctele de trecere situate la granița moldo-ucraineană și alte 8 790 – frontiera aeriană.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi: PTF Leușeni – 10 684 traversări persoane; PTF Aeroportul Chișinău – 8 790 traversări persoane; PTF Sculeni – 7 213 traversări persoane; PTF Otaci – 3 960 traversări persoane; PTF Cahul – 3 568 traversări persoane; PTF Giurgiulești – Galați – 2 822 traversări persoane.

Anterior, Uniunea Transportatorilor și Drumarilor și Asociația Internațională a Transportatorilor Auto au expediat o scrisoare autorităților Republicii Moldova prin care anunță că timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei este de 4-5 zile. Războiul din Ucraina a blocat rutele tradiționale de transport, iar din acest motiv toate exporturile Ucrainei și Republicii Moldova au fost redirecționate spre frontiera moldo-română. Fluxul camioanelor care traversează granița a crescut cu peste 70%.

Șoferii pot apela la ajutor medical și asistență psihologică organizată de polițiștii de frontieră și salvatori pentru a evita riscurile de sănătate. Campania de ajutor medical și asistență psihologică face parte din misiunea comună a angajaților Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta vine în contextul prevenirilor situațiilor de risc, asigurării echilibrului emoțional în condiții de așteptare pentru trecerea frontierei și perfectării procedurilor vamale. Pe data de 2 iunie curent, un șofer de camion în vârstă de 62 de ani, care a așteptat mai bine de 20 de ore la granița cu România, a decedat din cauza unui stop cardio-respirator.

#tir-uri #trecere #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.