Economisirea regulată îmbunătățește calitatea somnului

Economisirea regulată de bani poate ajuta la îmbunătăţirea somnului, sugerează un nou raport, conform BBC.

Punerea deoparte a unei sume lunare, oricât de mică ar fi aceasta, îi ajută, de asemenea, pe oameni să se relaxeze şi să fie mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul, a constatat studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Bristol. Aceştia au afirmat că cei cu venituri mici care economisesc au niveluri de satisfacţie în viaţă similare cu cei mai bogaţi care nu economisesc.

Un sfert dintre adulţii din Regatul Unit au economii mai mici de 100 de lire sterline, conform sondajelor. Economisirea a fost dificilă în ultimii ani, din cauza creşterii puternice a facturilor şi a preţurilor la alimente – chiar dacă dobânzile plătite de bănci şi de societăţile de construcţii s-au îmbunătăţit.

Se estimează că şase din 10 persoane au obiceiul de a economisi, iar organizaţiile caritabile susţin că punerea deoparte a banilor – chiar şi atunci când au un venit mic – îmbunătăţeşte rezistenţa financiară.

Raportul elaborat de Centrul de Cercetare în Domeniul Finanţelor Personale al Universităţii Bristol a sugerat că economisirea regulată duce la îmbunătăţirea satisfacţiei în viaţă, chiar dacă se pune deoparte doar o sumă mică.

Raportul a sugerat că acest lucru este rezultatul unei mai puţine anxietăţi legate de bani, al unei mai puţine probabilităţi de a avea probleme cu datoriile sau al unei mai bune capacităţi de a face faţă evenimentelor neaşteptate. Situaţia este relativ complexă, cu alţi factori în joc, inclusiv dacă economiile au fost deja constituite şi schimbarea circumstanţelor pentru diferite grupe de vârstă.

Cercetătorii au luat în considerare diverse studii, inclusiv unul care a urmărit economiile a mii de persoane pe o perioadă de 10 ani. Aceştia au sugerat o îmbunătăţire a satisfacţiei vieţii în urma economisirii, dar şi un dezavantaj atunci când nu se economiseşte.

Cu toate acestea, alte evenimente de viaţă au avut un impact mai mare. De exemplu, mutarea acasă sau căsătoria au îmbunătăţit într-o mai mare măsură bunăstarea mentală. Pierderea unui loc de muncă sau naşterea de copii au creat un deficit relativ mai mare de bunăstare mentală.

Ratele dobânzilor plătite de furnizorii de economii s-au îmbunătăţit într-o perioadă în care ratele dobânzilor au fost mai ridicate. În prezent, potrivit serviciului de informaţii financiare Moneyfacts, un cont mediu cu acces facil plăteşte o dobândă de 3,12 %. Blocarea banilor timp de un an aduce un randament mediu de 4,65%.

Cu toate acestea, se aşteaptă ca randamentele să devină mai puţin generoase atunci când Banca Angliei va reduce ratele dobânzilor de referinţă. O primă scădere ar putea avea loc în luna august.

#somn #economii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.