Economistul şef al Băncii Centrale Europene: Zona euro se confruntă cu riscul psihologiei inflaționiste

21 Iun. 2022, 10:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
21 Iun. 2022, 10:17 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Rata anuală a inflaţiei în zona euro, care a atins în luna mai nivelul record de 8,1%, riscă să alimenteze psihologia inflaţionistă, a avertizat luni, la Londra, economistul şef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, referindu-se la tendinţa consumatorilor şi a companiilor de a-şi ajusta obiceiurile, anticipând preţuri mai ridicate, transmite Reuters.

Odată ce se stabileşte psihologia inflaţionistă, consumatorii îşi anticipează cheltuielile, astfel încât „să bată” creşterea preţurilor, în timp ce firmele încep să majoreze propriile lor preţuri, aşteptând costuri mai ridicate, ambele comportamente perpetuând inflaţia, scrie Agerpres.

„Avem acum rate extrem de ridicate ale inflaţiei şi cu siguranţă am putea fi într-o lume în care psihologia inflaţionistă ia amploare”, a declarat Lane, la cina anuală a Societăţii Economiştilor Profesionişti din Marea Britanie.

Potrivit unei estimări Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 8,1% în luna mai 2022, de la un nivel de 7,4% în aprilie. Este o vorba despre un nivel al inflaţiei de patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la zona unică. Cifra anunţată de Eurostat depăşeşte estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 7,7% în mai.

Şi în luna mai, creşterea inflaţiei în zona euro se explică prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o creştere de două cifre, cu un avans de 39,2%, în timp ce preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 7,5%.

În încercarea de a ţine sub control inflaţia, atât preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, cât şi economistul şef al BCE, Philip Lane, au lăsat să se înţeleagă că instituţia de la Frankfurt va majora dobânda de bază, cel mai probabil cu câte 25 de puncte de bază, la reuniunile de politică monetară din lunile iulie şi septembrie.

Însă, acum există oficiali de la BCE şi economişti care se întreabă dacă aceste majorări vor fi suficiente, mai ales având în vedere că inflaţia de bază nu dă semne de încetinire.

Când vine vorba de dobânda de politică monetară, BCE este mult în urma altor mari bănci centrale din întreaga lume, având în vedere că multe dintre acestea au început să majoreze dobânzile încă de anul trecut. Dobânda la depozite practicată de BCE este de minus 0,5%, ceea ce înseamnă că băncile comerciale plătesc pentru privilegiul de a plasa lichidităţi la banca centrală, iar dobânda de refinanţare este la nivelul zero.

17 Nov. 2026, 15:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 15:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cardurile bancare emise în Republica Moldova au fost utilizate pentru peste 104,3 milioane de tranzacții, în valoare totală de 62,57 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Deși plățile fără numerar domină categoric după numărul operațiunilor, retragerile de bani de la bancomate și alte puncte de eliberare a numerarului continuă să reprezinte aproape jumătate din valoarea tranzacțiilor.

Potrivit statisticilor BNM, din totalul de 104,3 milioane de operațiuni efectuate cu carduri emise în Republica Moldova, aproximativ 96,44 milioane au reprezentat plăți fără numerar, iar alte 7,86 milioane au fost retrageri de numerar.

Astfel, plățile cu cardul au reprezentat 92,5% din numărul total al tranzacțiilor, în timp ce retragerile de numerar au avut o pondere de numai 7,5%.

Situația se schimbă însă atunci când sunt analizate sumele tranzacționate. Valoarea plăților fără numerar a constituit 32,77 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar au însumat 29,79 miliarde de lei. Prin urmare, numerarul continuă să reprezinte aproximativ 47,6% din valoarea operațiunilor efectuate cu cardurile emise în Republica Moldova.

Diferențele se observă și la valoarea medie a tranzacțiilor. O plată fără numerar a constituit, în medie, aproximativ 340 de lei, în timp ce suma medie retrasă în numerar a fost de aproape 3.792 de lei. Cu alte cuvinte, valoarea unei retrageri de numerar este de peste 11 ori mai mare decât cea a unei plăți cu cardul.

Datele BNM arată și amploarea utilizării cardurilor moldovenești peste hotare. Cu acestea au fost efectuate în străinătate aproximativ 15,26 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 7,32 miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar efectuate peste hotare au însumat 246,1 milioane de lei.

În Republica Moldova, cardurile emise în străinătate au fost utilizate pentru 13,45 milioane de plăți fără numerar, în valoare de 6,76 miliarde de lei. Alte 689,6 mii de operațiuni au reprezentat retrageri de numerar, în valoare totală de 2,48 miliarde de lei.

Un alt indicator este dezvoltarea plăților la distanță. Cu cardurile emise în Republica Moldova au fost efectuate 10,83 milioane de tranzacții pe platforme de comerț electronic, în valoare de 5,16 miliarde de lei. În paralel, prin instrumente de plată electronice cu acces la distanță au fost înregistrate 8,28 milioane de operațiuni, în valoare de 6,23 miliarde de lei.

În ceea ce privește sistemele internaționale de plăți, Mastercard domină tranzacțiile fără numerar realizate cu carduri emise în Republica Moldova, cu 55,62 milioane de operațiuni și o valoare de 19,21 miliarde de lei. Visa a înregistrat 40,82 milioane de operațiuni, în valoare de 13,55 miliarde de lei.