Cutremur la Guvern! Gavrilița: Când vor fi remanieri în Guvern, vor fi anunțate

Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că după zece luni de activitate și-ar dori rezultate mai bune, în condițiile în care așteptările sunt mari. Or, atunci când vor fi anumite remanieri în Guvern vor fi anunțate.

„Cred că și unii miniștrii își dau seama că după 10 luni, așteptările sunt mai mari și voi urmări cu atenție cum evoluează lucrurile și daca va fi nevoie vom face și remanieri. Sunt anumite domenii unde as vrea acțiuni mai hotărâte, comunicare mai bună, iar miniștrii cunosc acest lucru”, a precizat Gavrilița în cadrul emisiunii „În Profunzime”.

Se vehiculează că miniștrii care vor fi zburați din funcții sunt Sergiu Gaibu și ministru al Economiei, Viorel GHerciu, Ministrul Agriculturii

Și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, recunoaște că în actualul Guvern sunt miniștri „mai timizi”, însă afirmă că decizia finală privind eventualele remanieri va fi luată de prim-ministra Natalia Gavrilița.

„Această prerogativă aparține prim-ministrului Natalia Gavrilița. Eu sunt președintele PAS, dar inițiativa trebuie să vină de la doamna premier. Noi, la partid, facem periodic evaluarea ministerelor… Este un proces corect și firesc. Trebuie să vedem unde merg lucrurile mai bine și… Sunt ministere unde avem miniștri mai dinamici, mai vocali, dar sunt și alții mai timizi… De aceea, avem evaluările noastre interne, avem concluziile noastre pe care le consultăm, bineînțeles, cu doamna premier.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#miniștri #remanieri #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi