Ecuația magică a lui Marian de majorare a salariilor funcționarilor: Ne costă mai puțin față de miliardele de la pensii

Majorarea salariilor funcționarilor publici pentru cei 1000 de angajați din ministere ne costă mai puțin față de 20 de miliarde de lei – costurile sistemului de pensii, a declarat președintele Comisiei economiei buget și finanțe, Radu Marian în cadrul emisiunii „Freedom”.

”Suntem într-un proces de reforme în cadrul procesului de integrare europeană, de consolidare a instituțiilor și avem nevoie de oameni competenți. Aveam o problemă că aveam foarte multe locuri de muncă vacante. Or, majorarea salariilor ne-a ajutat să suplinim locurile vacante. Noi toți ne dorim drumuri mai bune, apă, canalizare, penii și economie. Trebuie să dezvoltăm țara, dar pentru asta avem nevoie ca cineva să lucreze. E mai bine să investești 100 de milioane pentru câteva sute de oameni ca pe termen lung să putem ajuta pe toți 3 milioane. Efortul bugetar este mai mic, dar beneficiile pe termen lung sunt foarte mari. De când am venit la guvernare pensia minimă a fost majorat cu 120%, de la 1200 de lei. Acum este 2600 de lei este cu mult peste rata de creștere a inflației. Este vorba de stagiul complet de muncă. Și pensia medie s-a majorat cu 50%, la 3600 de lei. Am depus eforturi colosale. Am majorat salariul minim de 2 ori, la 5000 de lei. Poate că nici asta nu e suficient dar depunem eforturi”, a explicat Radu Marian.

Salariile miniștrilor și a funcționarilor publici au fost majorate de 1 iunie curent cu 2,5 ori. Valoarea de referință pentru calculul salariilor miniștrilor s-a majorat de la 1.900 de lei la 3.600 de lei. Totodată, de majorări au beneficiat și angajații din aparatele centrale ale ministerelor, Cancelaria de Stat, șefii și șefii adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai ministerelor, secretarii de stat vor beneficia de o valoare de referință a salariului de 3.000 de lei.

Impactul financiar pentru 6 luni al acestor măsuri este de 78,8 milioane de lei pentru primele două categorii, 11 milioane de lei pentru judecători și 1,8 milioane de lei pentru alte redistribuiri și alocații bugetare. Alte 69,6 milioane lei vor fi alocate pentru achitarea sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.

De la 1 aprilie curent pensiile și prestațiilor sociale au fost indexate cu 15% sub rata inflație care a fost de 34,7% în anul 2022. Costul indexării pensiilor și altor prestații sociale cu coeficientul de indexare de 15% constituie peste 3 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salrii #majorarim indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.