Ecuația magică a lui Marian de majorare a salariilor funcționarilor: Ne costă mai puțin față de miliardele de la pensii

Majorarea salariilor funcționarilor publici pentru cei 1000 de angajați din ministere ne costă mai puțin față de 20 de miliarde de lei – costurile sistemului de pensii, a declarat președintele Comisiei economiei buget și finanțe, Radu Marian în cadrul emisiunii „Freedom”.

”Suntem într-un proces de reforme în cadrul procesului de integrare europeană, de consolidare a instituțiilor și avem nevoie de oameni competenți. Aveam o problemă că aveam foarte multe locuri de muncă vacante. Or, majorarea salariilor ne-a ajutat să suplinim locurile vacante. Noi toți ne dorim drumuri mai bune, apă, canalizare, penii și economie. Trebuie să dezvoltăm țara, dar pentru asta avem nevoie ca cineva să lucreze. E mai bine să investești 100 de milioane pentru câteva sute de oameni ca pe termen lung să putem ajuta pe toți 3 milioane. Efortul bugetar este mai mic, dar beneficiile pe termen lung sunt foarte mari. De când am venit la guvernare pensia minimă a fost majorat cu 120%, de la 1200 de lei. Acum este 2600 de lei este cu mult peste rata de creștere a inflației. Este vorba de stagiul complet de muncă. Și pensia medie s-a majorat cu 50%, la 3600 de lei. Am depus eforturi colosale. Am majorat salariul minim de 2 ori, la 5000 de lei. Poate că nici asta nu e suficient dar depunem eforturi”, a explicat Radu Marian.

Salariile miniștrilor și a funcționarilor publici au fost majorate de 1 iunie curent cu 2,5 ori. Valoarea de referință pentru calculul salariilor miniștrilor s-a majorat de la 1.900 de lei la 3.600 de lei. Totodată, de majorări au beneficiat și angajații din aparatele centrale ale ministerelor, Cancelaria de Stat, șefii și șefii adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai ministerelor, secretarii de stat vor beneficia de o valoare de referință a salariului de 3.000 de lei.

Impactul financiar pentru 6 luni al acestor măsuri este de 78,8 milioane de lei pentru primele două categorii, 11 milioane de lei pentru judecători și 1,8 milioane de lei pentru alte redistribuiri și alocații bugetare. Alte 69,6 milioane lei vor fi alocate pentru achitarea sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.

De la 1 aprilie curent pensiile și prestațiilor sociale au fost indexate cu 15% sub rata inflație care a fost de 34,7% în anul 2022. Costul indexării pensiilor și altor prestații sociale cu coeficientul de indexare de 15% constituie peste 3 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salrii #majorarim indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.