Ecuația magică a lui Marian de majorare a salariilor funcționarilor: Ne costă mai puțin față de miliardele de la pensii

Majorarea salariilor funcționarilor publici pentru cei 1000 de angajați din ministere ne costă mai puțin față de 20 de miliarde de lei – costurile sistemului de pensii, a declarat președintele Comisiei economiei buget și finanțe, Radu Marian în cadrul emisiunii „Freedom”.

”Suntem într-un proces de reforme în cadrul procesului de integrare europeană, de consolidare a instituțiilor și avem nevoie de oameni competenți. Aveam o problemă că aveam foarte multe locuri de muncă vacante. Or, majorarea salariilor ne-a ajutat să suplinim locurile vacante. Noi toți ne dorim drumuri mai bune, apă, canalizare, penii și economie. Trebuie să dezvoltăm țara, dar pentru asta avem nevoie ca cineva să lucreze. E mai bine să investești 100 de milioane pentru câteva sute de oameni ca pe termen lung să putem ajuta pe toți 3 milioane. Efortul bugetar este mai mic, dar beneficiile pe termen lung sunt foarte mari. De când am venit la guvernare pensia minimă a fost majorat cu 120%, de la 1200 de lei. Acum este 2600 de lei este cu mult peste rata de creștere a inflației. Este vorba de stagiul complet de muncă. Și pensia medie s-a majorat cu 50%, la 3600 de lei. Am depus eforturi colosale. Am majorat salariul minim de 2 ori, la 5000 de lei. Poate că nici asta nu e suficient dar depunem eforturi”, a explicat Radu Marian.

Salariile miniștrilor și a funcționarilor publici au fost majorate de 1 iunie curent cu 2,5 ori. Valoarea de referință pentru calculul salariilor miniștrilor s-a majorat de la 1.900 de lei la 3.600 de lei. Totodată, de majorări au beneficiat și angajații din aparatele centrale ale ministerelor, Cancelaria de Stat, șefii și șefii adjuncți ai oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, secretarii generali adjuncți ai Guvernului, secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai ministerelor, secretarii de stat vor beneficia de o valoare de referință a salariului de 3.000 de lei.

Impactul financiar pentru 6 luni al acestor măsuri este de 78,8 milioane de lei pentru primele două categorii, 11 milioane de lei pentru judecători și 1,8 milioane de lei pentru alte redistribuiri și alocații bugetare. Alte 69,6 milioane lei vor fi alocate pentru achitarea sporului pentru realizarea sarcinilor prioritare în contextul implementării cerințelor de aderare la Uniunea Europeană.

De la 1 aprilie curent pensiile și prestațiilor sociale au fost indexate cu 15% sub rata inflație care a fost de 34,7% în anul 2022. Costul indexării pensiilor și altor prestații sociale cu coeficientul de indexare de 15% constituie peste 3 miliarde lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salrii #majorarim indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur nu este doar o înțelegere politică, ci un șoc economic cu efecte directe asupra agriculturii din Republica Moldova, avertizează expertul în agribusiness Iurie Rija. Potrivit acestuia, Mercosur – cu o piață de circa 270 de milioane de consumatori – devine un gigant care, prin volum și costuri reduse, va dicta prețurile de referință la bursele europene, inclusiv pe Euronext, de care depinde și piața moldovenească.

Deși produsele agricole din America de Sud sunt cotate la CBOT Chicago în dolari, prețul real pentru regiunea noastră se formează la Euronext Paris. Odată cu eliminarea tarifelor vamale pentru porumb, soia, uleiuri vegetale și șroturi din Brazilia și Argentina, aceste volume vor intra masiv în porturile europene, în special în Spania și Olanda, punând presiune imediată pe cotațiile europene.

„Prețul la Giurgiulești nu se formează în vid. El este Matif minus cost logistic minus marja de risc. Dacă Euronext cade, automat cade și prețul la poarta fermierului din Cahul sau Edineț”, explică Rija.

Un factor-cheie este arbitrajul valutar. În timp ce exporturile Mercosur se fac în dolari, monedele Braziliei și Argentinei – realul și peso – s-au depreciat puternic. Asta le permite fermierilor sud-americani să scadă prețurile în dolari și să rămână profitabili în moneda locală, împingând în jos prețurile globale.

În același timp, navele Panamax care pleacă din portul Santos (Brazilia) au costuri logistice mult mai mici pe tonă decât barjele de pe Dunăre care duc marfa moldovenească spre Constanța. O scădere a tarifelor de navlu oceanic face ca porumbul brazilian să fie mai ieftin în Rotterdam decât cel moldovenesc livrat la CPT Constanța.

Efectul de substituție va lovi direct exporturile Moldovei. Marii procesatori europeni – ADM, Bunge, Cargill – vor compara porumbul din Mato Grosso cu cel din sudul Moldovei și vor alege marfa mai ieftină. Dacă porumbul brazilian ajunge mai ieftin în UE, cererea pentru marfa moldovenească scade, iar „basis-ul” de la Giurgiulești va fi forțat să se ajusteze în jos.

„Moldova nu pierde pentru că produce scump, ci pentru că vinde într-o piață unde prețul marginal e setat de navele Panamax, nu de barjele de pe Dunăre”, subliniază Rija.

O altă vulnerabilitate majoră este uleiul de soia. Argentina, lider mondial la exportul acestui produs, va putea livra cu taxe reduse în UE, afectând direct piața de uleiuri vegetale, inclusiv uleiul de floarea-soarelui, unul dintre pilonii agriculturii moldovenești.

În paralel, costurile de conformare la standardele UE apasă greu asupra fermierilor moldoveni, în timp ce produsele din Mercosur intră pe piață fără aceste costuri ascunse – pesticide mai ieftine, suprafețe uriașe și forță de muncă mai slab remunerată. „UE importă externalități pentru a menține prețuri scăzute la alimente în Berlin și Paris”, avertizează expertul.

Există totuși o potențială pârghie: standardele de mediu EUDR. Dacă Moldova reușește să implementeze rapid sisteme de trasabilitate și certificare „verde”, ar putea obține un premium de 5–10% față de marfa generică sud-americană.

Pe segmentul zootehnic, acordul riscă să lovească indirect și mai dur. Moldova a importat în 2023 carne în valoare de 73,5 milioane de dolari, în principal din Ucraina, Polonia, Spania și Germania. Dacă șrotul din Argentina intră mai ieftin în UE, costul furajelor va scădea, iar carnea europeană va deveni și mai competitivă, invadând piețele periferice, inclusiv Moldova.

„Pentru Republica Moldova, riscul este să devină o victimă colaterală într-un război de miliarde: UE își salvează industria auto și chimică oferind la schimb piața alimentară”, concluzionează Iurie Rija.