Cunoaște cine sunt speakerii conferinței „Finanțare Alternativă pentru Startup-uri și IMM-uri”

Antreprenorii, tinerii cu idei creative, fondatorii de startup-uri, investitorii și toți cei interesați de accesul la finanțe alternative pentru dezvoltarea unei afaceri sunt invitați să participe la conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, care va avea loc pe data de 8 decembrie, la Chișinău. Evenimentul va aduna pe aceeași scenă oficiali, profesioniști din domeniu, investitori și antreprenori din diferite domenii de activitate, care vor veni cu expertiză, studii de caz, sfaturi și recomandări pentru ca cei interesați să poată lua decizii informate cu privire la finanțarea afacerii. Cunoaște cine sunt speakerii conferinței:

Natalia Bejan, directoare executivă a Fundației Startup Moldova, va prezenta contextul accesului la finanțare alternativă, dar și acțiunile de implicare în procesul de susținere a startup-urilor din Republica Moldova, a comunității și a viitorilor fondatori, prin intermediul instrumentelor care promovează creșterea micilor afaceri locale puternice și cu potențial ridicat.

Nicolae Manolov, fondatorul platformei XOR, va povesti despre importanța investițiilor pentru un startup, astfel încât să-și poată extinde businessul, dar și despre cultura investițională în mediul antreprenorial. XOR este o companie IT care a reușit să acumuleze investiții de peste 8.000.000 de dolari din SUA, să ajungă pe paginile revistei Forbes și să numere o cifră de afaceri de 10.000.000 de dolari anual.

Radu Marian, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei Parlamentare Economie, Buget și Finanțe, va vorbi despre crowdfunding din perspectiva reglementatorului, intrarea în vigoare a Legii privind serviciile de finanțare participativă din prisma alternativelor de finanțare pentru startup-uri, întreprinderi mici și mijlocii, dar și companiile recent create.

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura – prima platformă de împrumuturi colective din România și Moldova, va urca pe scena evenimentului pentru a povesti despre experiența sa în domeniul tehnologiei financiare, dar și cum a dezvoltat o înțelegere profundă a nevoilor pieței, a cadrului regulamentar și a inovațiilor tehnologice specifice sectorului. Fagura este un startup fintech care furnizează investiții alternative și împrumuturi simple atât pentru persoane fizice, cât și pentru afaceri începând cu anul 2019. În cadrul evenimentului, Tudor Darie va modera și un workshop interactiv pe crowdfunding.

Tatiana Crîșmariuc, directoarea companiei Sofdar SRL, va povesti despre experiența programelor de finanțare și granturile obținute în producerea hainelor pentru copii cu vârste de până la 10 ani, dar și a articolelor pentru cei mici din stofă organică. Speakerul va vorbi și despre provocările antreprenoriale în cei 7 ani de activitate și cum finanțarea din grant i-a permis să-și crească afacerea.

Dumitru Gangaliuc, fondatorul agenției de experiențe imersive „Riift Studio” va împărtăși participanților despre experiența sa de accesare a finanțării prin grant, organizarea BOLD Fest – singurul festival de artă digitală din Moldova, dar și despre BOLD School – o academie digitală care pregătește noua generație de creatori cu abilități și cunoștințe creative esențiale pentru viitor.

Alexandru Luncașu, fondatorul platformei Brizy, este un alt speaker al evenimentului, care va împărtăși experiența sa în atragerea investițiilor locale și internaționale pentru dezvoltarea startup-ului și pentru a explica cum a reușit să-și extindă afacerea și să aducă inovație în acest domeniu datorită programelor de finanțare și granturilor obținute.

Un alt invitat al conferinței este Spartac Chilat, directorul general al companiei Prograin Organic. Cu o experiență vastă de peste 25 de ani în industria alimentară, domnul Chilat va aduce în discuție subiecte de mare importanță, cum ar fi beneficiile agriculturii organice asupra sănătății umane, atragerea investițiilor străine în acest domeniu, dar și tendințele actuale din industrie.

Cosmin Ochișor, partener GapMinder – un fond de capital de risc de 50 de milioane de euro, care investește în companii de tehnologie create în România și Europa Centrală care cresc rapid la nivel internațional, este un alt invitat al evenimentului. în cadrul conferinței va vorbi despre partenerii GapMinder, abordarea directă ca investitori, consultanța strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor.

Vrei să cunoști mai multe despre instrumentele de finanțare alternativă?

Nu rata ocazia de a descoperi oportunități valoroase de investiții! Procură un bilet și participă la conferință: https://unde.io/event/218

Evenimentul este organizat de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.

#start-up #IMM #finanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.