Efectul Budapesta. Piața ucraineană s-a prăbușit după eșecul dialogului SUA

Acțiunile și euroobligațiunile ucrainene au înregistrat miercuri o scădere accentuată, după ce au fost amânate întâlnirile planificate dintre reprezentanții Statelor Unite și ai Federației Ruse, în contextul tensiunilor persistente legate de războiul din Ucraina. Potrivit Interfax-Ukraine, decizia de amânare a fost motivată de refuzul Moscovei de a opri ostilitățile, ceea ce a determinat o reacție negativă imediată pe piețele regionale, notează mediafax.ro.

Indicele WIG-Ukraine al Bursei din Varșovia, care reflectă evoluția principalelor companii ucrainene listate pe piața poloneză, a pierdut 2,40%, coborând la 510,58 puncte, după o perioadă de creștere constantă.

Impactul s-a propagat rapid la nivelul companiilor individuale. Titlurile Astarta, cel mai mare producător de zahăr din Ucraina, s-au depreciat cu 2,99%, Milkiland a scăzut cu 4,33%, iar holdingurile agricole KSG Agro, Agroton și IMC au pierdut între 1,6% și 2,4%. În sectorul minier, Coal Energy, companie afectată direct de război, a înregistrat o cădere de 4,48%.

Singura excepție notabilă a fost Kernel, liderul industriei uleiului de floarea-soarelui, care a consemnat o creștere marginală de 0,21%. Pe Bursa din Londra, acțiunile producătorului de minereu de fier Ferrexpo au scăzut cu 6,57%, în timp ce titlurile MHP, principalul exportator de carne de pasăre din Ucraina, au urcat ușor, cu 1,06%.

Și euroobligațiunile Ucrainei – titluri de datorie tranzacționate pe piețele internaționale – au înregistrat pierderi între 1,25% și 2,14% pe Bursa din Frankfurt. Scăderea acestora reflectă, potrivit analiștilor, creșterea percepției de risc privind capacitatea statului ucrainean de a-și onora obligațiile financiare în contextul războiului și al incertitudinilor politice. În schimb, garanțiile legate de PIB au rămas stabile, ceea ce indică o relativă încredere a investitorilor în evoluția economiei ucrainene pe termen mediu.

Evoluțiile confirmă volatilitatea ridicată a pieței ucrainene, sensibilă la orice semnal diplomatic. După victoria electorală din 2024 a lui Donald Trump, care promitea că va „rezolva războiul din Ucraina într-o zi”, indicele WIG-Ukraine urcase rapid, dar optimismul s-a evaporat odată cu eșecul discuțiilor privind un acord de pace.

„După o scurtă perioadă de optimism, indicele WIG-Ukraine a scăzut din nou la 508 puncte”, arată un raport recent al Bursei din Varșovia. Anunțul unei posibile întâlniri Trump–Putin la Budapesta ridicase temporar cotațiile, însă impulsul a fost de scurtă durată. „Indicele, care urcase la 523 de puncte, a coborât rapid la 510,58”, potrivit datelor de tranzacționare de miercuri dimineață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #prabusire #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.