Elon Musk construiește în Texas cea mai mare fabrică din lume, cât un oraș

Elon Musk a prezentat proiectul unei fabrici gigantice pe care Tesla și SpaceX intenționează să o construiască în Texas. Numită Terafab, uzina ar urma să aibă o suprafață de aproximativ 9,3 milioane de metri pătrați, iar dacă va fi realizată la dimensiunile anunțate, ar putea deveni cea mai mare clădire din lume.

Musk a prezentat proiectul pe rețeaua X, inclusiv printr-un videoclip care arată cum ar urma să arate complexul. Fabrica va fi dedicată în principal producției de cipuri și microcipuri pentru automobile, roboți și sisteme de inteligență artificială.

Terafab este planificată în comitatul Grimes din Texas, în apropiere de Houston, o zonă cu mai puțin de 35 000 de locuitori. Proiectul ar putea schimba radical regiunea, inclusiv prin crearea a cel puțin 3 000 de locuri de muncă.

Investiția va fi realizată în etape. Potrivit informațiilor publicate de Reuters, Tesla și SpaceX intenționează să investească inițial aproximativ 16,8 miliarde de dolari, în timp ce valoarea totală a proiectului ar putea ajunge la 119 miliarde de dolari, odată cu extinderile planificate.

Fabrica ar urma să concentreze sub același acoperiș mai multe etape ale producției de semiconductori, de la fabricarea și asamblarea cipurilor până la testarea acestora. Companiile lui Musk urmăresc astfel să își reducă dependența de furnizori externi și să își asigure propriile componente pentru proiectele de inteligență artificială.

Cipurile produse la Terafab ar urma să fie utilizate inclusiv în roboții umanoizi Optimus și vehiculele autonome Tesla, dar și în proiectele SpaceX privind centrele de date amplasate în spațiu.

Potrivit lui Musk, necesarul de putere de calcul al Tesla și SpaceX va depăși în următorii ani capacitatea actuală a industriei de profil. Terafab ar trebui să răspundă tocmai acestei cereri în creștere, producând cipuri pentru aplicații de inteligență artificială atât pe Pământ, cât și în spațiu.

Pentru dezvoltarea proiectului, SpaceX a anunțat și un parteneriat cu Intel. Complexul ar urma să fie construit în apropierea rezervorului Gibbons Creek, iar companiile intenționează să utilizeze apa din rezervor pentru activitățile industriale.

Terafab ar extinde astfel și mai mult prezența companiilor lui Musk în Texas. Tesla are deja fabrica Giga Texas, în apropiere de Austin, iar SpaceX operează complexul Starbase. Lucrările la o fabrică de cercetare din campusul Giga Texas au început în aprilie și sunt considerate un pas pregătitor pentru noul proiect.

Deocamdată, Tesla și SpaceX nu au anunțat când ar urma să fie finalizată Terafab.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cea mai mare clădire #terafab #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.