Rusia taie drumurile Ucrainei spre Moldova și România! Pod strategic, lovit cu rachete

10 Aug. 2026, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 09:53 // Actual //  Ursu Victor

Forțele ruse au atacat, pe 9 august, podul rutier Maiaki de pe traseul M-15 Odesa–Reni, una dintre principalele artere care asigură legătura dintre sudul Ucrainei, Republica Moldova și România. Lovitura ar fi urmărit perturbarea exporturilor ucrainene redirecționate pe uscat după intensificarea atacurilor asupra porturilor de la Marea Neagră, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Informațiile cu privire la amploarea pagubelor sunt contradictorii. Unele surse militare ruse au afirmat că podul ar fi fost distrus, în timp ce alte canale rusești au publicat imagini din care ar rezulta că acesta a rămas funcțional.

O publicație locală din Ismail a relatat că podul a fost avariat. Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat, la rândul său, restricționarea temporară a circulației pe traseul M-15 în urma atacurilor rusești.

Podul Maiaki a mai fost vizat de forțele ruse și în decembrie 2025. Infrastructura face parte dintr-un coridor rutier strategic utilizat pentru transportul mărfurilor spre punctele de frontieră cu Republica Moldova și, mai departe, către România și Uniunea Europeană.

Analiștii ISW consideră că Rusia încearcă să lovească inclusiv rutele terestre alternative folosite de Ucraina pentru exportul cerealelor și al altor mărfuri, după ce atacurile asupra infrastructurii portuare au redus capacitatea de transport maritim.

Campania rusă împotriva porturilor ucrainene din regiunea Odesa și a navelor care intră în porturile de la Marea Neagră s-a intensificat din luna iulie. Ministerul ucrainean al Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor susține că, doar în iulie, au fost lovite 67 de obiective portuare, 35 de nave civile aflate în porturi și 22 de nave din coridorul maritim ucrainean.

Uniunea Agrară Ucraineană estima anterior că atacurile cu rachete și drone au redus cu aproximativ o treime capacitatea țării de a exporta cereale. În aceste condiții, Kievul a început să utilizeze mai intens rutele alternative de pe Dunăre și coridoarele terestre care trec prin apropierea Republicii Moldova.

Atacul asupra podului Maiaki s-a produs în timpul unui nou val de lovituri asupra regiunii Odesa. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat în noaptea de 8 spre 9 august 11 rachete de diferite tipuri și până la 100 de drone asupra regiunii. Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi doborât o rachetă, cinci muniții de tip Banderol și 72% dintre drone.

Autoritățile ucrainene au raportat lovituri în nouă locații, inclusiv asupra infrastructurii portuare și rezidențiale. Cel puțin opt persoane ar fi fost rănite, iar în mai multe raioane ale regiunii Odesa s-au produs întreruperi în alimentarea cu energie electrică și apă.

ISW apreciază că Moscova încearcă să transfere presiunea de pe coridorul maritim asupra rutelor terestre, pentru a bloca exporturile de cereale și a afecta economia Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 15:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
24 Sept. 2026, 15:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede simplificarea și accelerarea procedurilor pentru proiectele de producere a energiei din surse regenerabile. Noile reguli ar urma să reducă semnificativ timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor și avizelor, inclusiv pentru panouri fotovoltaice și instalații de autoconsum.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei, pentru centralele mari termenul maxim de autorizare va fi de 24 de luni, iar pentru instalațiile cu o capacitate de până la 150 kW – de cel mult 12 luni.

Procedurile vor fi și mai rapide în zonele desemnate pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă, unde autorizarea ar urma să dureze maximum 12 luni.

Pentru instalațiile destinate autoconsumului, inclusiv cele montate pe clădiri, termenul maxim va fi de trei luni. În cazul panourilor fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și al pompelor de căldură de mică putere, autorizațiile ar urma să fie obținute în cel mult o lună.

Și modernizarea centralelor existente va putea fi făcută mai rapid. Dacă instalația se află într-o zonă de accelerare și capacitatea nu crește cu mai mult de 15%, procedura va putea fi finalizată în maximum 30 de zile.

O altă noutate este crearea unei platforme digitale unice pentru proiectele de energie regenerabilă. Dezvoltatorii ar urma să poată găsi într-un singur punct actele permisive, avizele, aprobările și deciziile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea centralelor. În prezent, procedurile presupun interacțiunea cu mai multe instituții și platforme.

Proiectul prevede și desemnarea unor zone de accelerare pentru energia regenerabilă, selectate cu prioritate în funcție de disponibilitatea terenurilor și infrastructurii existente și de impactul asupra mediului. Teritoriile în care asemenea proiecte ar putea provoca un impact de mediu considerat inacceptabil vor fi excluse.

Guvernul urmează să creeze și o infrastructură națională de date spațiale privind resursele energetice. Aceasta va include informații despre potențialul de producere a energiei regenerabile și despre terenurile și apele disponibile pentru dezvoltarea centralelor și a infrastructurii de rețea și stocare.

Noile prevederi vor viza și clădirile. Autoritățile centrale și locale vor trebui să includă în documentația de urbanism soluții pentru integrarea panourilor fotovoltaice și solare, pompelor de căldură, sistemelor de stocare și instalațiilor de autoconsum.

Se schimbă și mecanismul de remunerare a energiei livrate în rețea de prosumatori. Pentru instalațiile noi, energia excedentară va fi achiziționată de furnizori la prețul de pe piața pentru ziua următoare, în locul mecanismului actual bazat pe un preț mediu. Proprietarii instalațiilor existente își vor păstra mecanismul actual până la sfârșitul anului 2027.

Proiectul introduce modificări și pentru piața biocarburanților. Va fi creat un registru destinat monitorizării tranzacțiilor, evidenței emisiilor și emiterii certificatelor pentru combustibilii regenerabili utilizați în transport. Importatorii și comercianții angro de benzină și motorină vor avea, de asemenea, obligația de a introduce pe piață o cotă minimă de biocarburanți.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.