Rusia taie drumurile Ucrainei spre Moldova și România! Pod strategic, lovit cu rachete

10 Aug. 2026, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 09:53 // Actual //  Ursu Victor

Forțele ruse au atacat, pe 9 august, podul rutier Maiaki de pe traseul M-15 Odesa–Reni, una dintre principalele artere care asigură legătura dintre sudul Ucrainei, Republica Moldova și România. Lovitura ar fi urmărit perturbarea exporturilor ucrainene redirecționate pe uscat după intensificarea atacurilor asupra porturilor de la Marea Neagră, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Informațiile cu privire la amploarea pagubelor sunt contradictorii. Unele surse militare ruse au afirmat că podul ar fi fost distrus, în timp ce alte canale rusești au publicat imagini din care ar rezulta că acesta a rămas funcțional.

O publicație locală din Ismail a relatat că podul a fost avariat. Serviciul de Grăniceri al Ucrainei a anunțat, la rândul său, restricționarea temporară a circulației pe traseul M-15 în urma atacurilor rusești.

Podul Maiaki a mai fost vizat de forțele ruse și în decembrie 2025. Infrastructura face parte dintr-un coridor rutier strategic utilizat pentru transportul mărfurilor spre punctele de frontieră cu Republica Moldova și, mai departe, către România și Uniunea Europeană.

Analiștii ISW consideră că Rusia încearcă să lovească inclusiv rutele terestre alternative folosite de Ucraina pentru exportul cerealelor și al altor mărfuri, după ce atacurile asupra infrastructurii portuare au redus capacitatea de transport maritim.

Campania rusă împotriva porturilor ucrainene din regiunea Odesa și a navelor care intră în porturile de la Marea Neagră s-a intensificat din luna iulie. Ministerul ucrainean al Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor susține că, doar în iulie, au fost lovite 67 de obiective portuare, 35 de nave civile aflate în porturi și 22 de nave din coridorul maritim ucrainean.

Uniunea Agrară Ucraineană estima anterior că atacurile cu rachete și drone au redus cu aproximativ o treime capacitatea țării de a exporta cereale. În aceste condiții, Kievul a început să utilizeze mai intens rutele alternative de pe Dunăre și coridoarele terestre care trec prin apropierea Republicii Moldova.

Atacul asupra podului Maiaki s-a produs în timpul unui nou val de lovituri asupra regiunii Odesa. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Rusia a lansat în noaptea de 8 spre 9 august 11 rachete de diferite tipuri și până la 100 de drone asupra regiunii. Apărarea antiaeriană ucraineană ar fi doborât o rachetă, cinci muniții de tip Banderol și 72% dintre drone.

Autoritățile ucrainene au raportat lovituri în nouă locații, inclusiv asupra infrastructurii portuare și rezidențiale. Cel puțin opt persoane ar fi fost rănite, iar în mai multe raioane ale regiunii Odesa s-au produs întreruperi în alimentarea cu energie electrică și apă.

ISW apreciază că Moscova încearcă să transfere presiunea de pe coridorul maritim asupra rutelor terestre, pentru a bloca exporturile de cereale și a afecta economia Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.