Scandal în transporturi! Acuzații de „scheme de corupție” mascate sub reforma europeană

10 Aug. 2026, 09:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 09:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) amenință cu proteste în fața Guvernului și a Delegației Uniunii Europene dacă Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) va continua promovarea actualelor proiecte de reformare a transportului rutier de pasageri. Transportatorii susțin că, sub pretextul armonizării legislației cu normele europene, ar fi promovate interese de grup și prevederi care riscă să lase mai mulți operatori fără rutele pe care le deservesc.

Acuzațiile se regăsesc într-o scrisoare adresată premierului Vasile Tofan, cu o copie transmisă MIDR. APOTA afirmă că relațiile sale cu ministerul și Agenția Națională Transport Auto (ANTA) s-ar fi transformat, de-a lungul anilor, într-o „luptă cu sistemul”.

Nemulțumirile au fost provocate de două documente prezentate recent de MIDR: un proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere și un concept privind dezvoltarea transportului național de pasageri. Ministerul ar fi justificat schimbările prin necesitatea transpunerii legislației europene.

APOTA susține însă că, printre prevederile preluate din regulamentele UE, ar fi introduse și mecanisme care permit păstrarea sau lansarea unor presupuse scheme. Printre acestea s-ar număra posibilitatea ca operatorii să-și piardă afacerile prin anularea ori reducerea termenelor autorizațiilor existente.

O altă nemulțumire vizează intenția de a stabili administrativ o capacitate minimă pentru vehiculele admise pe rutele interraionale. Potrivit asociației, majoritatea microbuzelor și autobuzelor aflate în prezent în exploatare ar putea să nu corespundă noilor cerințe, chiar dacă acestea nu ar fi raportate la fluxul real de călători.

Transportatorii contestă și intenția de a pilota noul sistem în două raioane, afirmând că un presupus beneficiar al reformei ar dispune deja de infrastructura necesară pentru a prelua afacerile concurenților. APOTA nu prezintă însă, în scrisoarea făcută publică, probe care să confirme acuzațiile.

Asociația readuce în discuție și proiectele privind sistemele e-bilet și e-GPS, precum și reglementările referitoare la autogări și modificarea programelor de transport. APOTA pretinde că acestea ar fi fost promovate în interesul unui grup restrâns format din oameni de afaceri, funcționari și politicieni.

„Nu putem admite ca integrarea europeană să se transforme într-un ambalaj care ascunde scheme și interese de grup”, se arată în adresarea transportatorilor.

APOTA îi solicită premierului ca legislația europeană să fie transpusă integral și concomitent, inclusiv Regulamentul UE nr. 1370 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători. Asociația cere și efectuarea unei analize de impact, evaluarea investițiilor pe care ar trebui să le suporte companiile private și identificarea eventualelor surse de finanțare.

Transportatorii mai solicită eliminarea imediată din Codul transporturilor rutiere a prevederilor care contravin legislației UE, precum și aplicarea normelor europene deja transpuse, dar care, potrivit APOTA, ar fi ignorate de unii funcționari.

Totodată, asociația cere înlăturarea din funcții a persoanelor care ar fi promovat anterior proiecte contrare normelor europene sau ar fi blocat aplicarea prevederilor deja armonizate.

În scrisoare este criticat și ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea. APOTA precizează că nu îl consideră parte a presupuselor scheme, dar susține că acesta nu ar cunoaște suficient situația din transportul de pasageri și nu ar fi intervenit eficient după discuțiile cu operatorii.

Asociația invocă, între altele, moratoriul asupra modificării programelor de transport interraionale, participarea la concursurile ANTA a unei companii care ar aparține tatălui unui angajat al agenției și activitatea presupus ilegală a unui transportator dintr-o stație improvizată din apropierea Gării de Nord.

Consiliul APOTA a decis încă din 23 iulie 2026 că, dacă MIDR va continua promovarea proiectelor în forma actuală, operatorii vor declanșa proteste în fața Guvernului și a Delegației UE.

„Pentru noi, ieșirea în stradă nu reprezintă un atac asupra noului Guvern, ci o măsură forțată de apărare”, afirmă transportatorii. Aceștia avertizează că ar putea ignora inclusiv cutuma celor 100 de zile acordate unui nou Executiv, dacă nu vor fi găsite rapid soluții.

APOTA îi cere premierului Vasile Tofan să intervină pentru revizuirea proiectelor, eliminarea prevederilor considerate abuzive și evaluarea activității funcționarilor implicați în elaborarea reformei. Pozițiile MIDR, ANTA și ale persoanelor vizate de acuzații nu sunt prezentate în adresarea asociației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.