De la viziune, la acțiune. Philip Morris International a prezentat progresele companiei pentru anul 2023

Philip Morris International (PMI) a făcut public cel de-al cincilea Raport Integrat pentru anul 2023, care prezintă progresele companiei în atingerea obiectivului său primar – crearea unui viitor fără fum. Cu un accent puternic pe practicile sustenabile, raportul evidențiază realizările în mai multe direcții, de la investiții în dezvoltarea produselor fără fum, promovarea economiei circulare, până la crearea unei culturi incluzive în cadrul companiei.

Raportul Integrat descrie strategia de sustenabilitate a Philip Morris International în două direcții: impactul produselor (ce produce compania) și impactul operațiunilor (cum compania produce).

Principala ambiție a companiei este dezvoltarea alternativelor fără fum fundamentate științific. Raportul relevă că, începând cu anul 2008, Philip Morris International a investit peste 12,5 miliarde USD în această direcție. Totodată, la nivel global sunt peste 28 de milioane de utilizatori adulți ai dispozitivelor electronice de încălzire a tutunului, prezente pe 84 de piețe în toată lumea.

„2023 a fost un an marcat de unitate, determinare și un angajament continuu față de viziunea noastră – crearea unui viitor fără fum. Pe măsură ce ne confruntăm cu noi provocări, reziliența de durată a oamenilor noștri, talentul excepțional și profunzimea scopului ne asigură că suntem bine pregătiți pentru a ne continua călătoria – urmărind progresul, îmbrățișând inovația și promovând sustenabilitatea, în timp ce ne transformăm cu adevărat”, a declarat Jacek Olczak, director executiv al Philip Morris International.

Construind un viitor fără fum, compania pune accent pe impactul produselor sale asupra mediului înconjurător. Pentru a reduce problema deșeurilor post-consum, Philip Morris International colectează dispozitivele de încălzire a tutunului care nu mai sunt funcționale. O parte din dispozitive sunt reparate și plasate din nou spre comercializare. Anul trecut, 320.000 de dispozitive electronice fără fum au fost recondiționate, dublu față de 2021. Dispozitivele care nu pot fi reparate sunt reciclate și utilizate în producție.

„La Philip Morris International, sustenabilitatea este un proces continuu de transformare și inovare. Este o oportunitate pentru a regândi toate procesele de lucru și a implementa practici noi. Atât la nivel global, cât și local, compania noastră s-a angajat să se dezvolte sustenabil pentru a reduce impactul activității sale asupra mediului și societății. În 2018, ne-am alăturat programului global de colectare a dispozitivelor electronice uzate și am reușit să transmitem spre reciclare 5 tone de dispozitive colectate de la utilizatori”, a declarat Elena Naumenko, director al Philip Morris Moldova.

Raportul descrie, de asemenea, angajamentul PMI de a promova incluziunea și egalitatea pentru cei peste 73.700 de angajați din întreaga lume.

„Aceste angajamente fac parte din ADN-ul companiei de a promova oportunități echitabile de dezvoltare și avansare în carieră. Ne mândrim că, în Moldova, reprezentarea de gen în funcțiile de conducere este de 50/50. Suntem motivați să continuăm să construim un mediu de lucru incluziv și divers, în care fiecare membru al echipei se simte apreciat și încurajat. Eforturile noastre sunt confirmate de sondajele interne, care arată că peste 90% dintre angajații noștri sunt mândri să lucreze la Philip Morris Moldova și ar recomanda compania noastră prietenilor”, a declarat Elena Naumenko.

Raportul Integrat pentru anul 2023 demonstrează progrese în reducerea amprentei de carbon, precum și în promovarea practicilor de aprovizionare durabilă.

#Elena Naumenko #Raport Integrat pentru anul 2023 #Philip Morris International

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.