Embargoul UE pe gaz și petrol din Rusia, contestat în judecată de Ungaria și Slovacia

Ungaria a anunțat miercuri că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene planul care interzice statelor membre importul de gaz și petrol din Rusia, iar Slovacia se va alătura demersului. Budapesta califică această inițiativă drept „un dictat inacceptabil” al Bruxelles-ului, care ar încălca tratatele UE și ar pune în pericol securitatea energetică națională, transmite Agerpres.

„De îndată ce planul va fi aprobat în forma sa finală, îl vom contesta imediat la Curtea de Justiție a UE”, a declarat la Bruxelles ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, precizând că Slovacia se va ralia acțiunii. Ambele state depind semnificativ de importurile energetice din Rusia și se opun întreruperii acestora, invocând lipsa unei ieșiri la mare și faptul că rutele alternative sunt insuficiente și mult mai costisitoare.

Potrivit ministrului ungar, ideea de a interzice importurile energetice rusești — susținută de Comisia Europeană — reprezintă „un dictat inacceptabil”, iar respectarea unei astfel de decizii „politice și ideologice” este „imposibilă”. Szijjarto afirmă că măsura va duce la „o creștere dramatică a prețurilor” și contravine tratatelor UE, care prevăd că gestionarea aprovizionării energetice este o competență națională.

Acesta a criticat și modalitatea prin care Bruxelles-ul ar încerca să evite veto-ul Ungariei, prezentând reglementarea drept o măsură comercială, astfel încât să poată fi adoptată prin majoritate calificată în Consiliul UE, nu prin unanimitate.

Comisia Europeană urmează să înainteze o propunere legislativă la începutul anului viitor, după ce negociatorii Consiliului UE și ai Parlamentului European au convenit miercuri ca statele membre să oprească importurile de gaze naturale din Rusia cel târziu la sfârșitul lunii octombrie 2027 și importurile de petrol până la finalul aceluiași an. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia ar urma să fie oprite chiar mai devreme, până la sfârșitul anului 2026.

După invazia Rusiei în Ucraina și sabotarea conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a redus deja dependența de gazul rusesc, înlocuindu-l parțial cu GNL importat în special din SUA. Aceste livrări sunt însă mai scumpe decât gazele transportate prin conducte, iar blocul comunitar are nevoie de energie accesibilă pentru a menține competitivitatea industriei europene în raport cu China și SUA, unde costurile sunt mult mai reduse.

#Slovacia #gaz #Ungaria #Sanctiuni Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.