Energia de la soare și vânt foarte scumpă. UE vrea să reformeze piața

02 Ian. 2023, 14:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2023, 14:00 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană vrea să reformeze piaţa de electricitate a blocului comunitar UE pentru a da prioritate energiei electrice produsă din surse regenerabile, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, în pofida avertismentelor venite din industrie că reformele ar putea afecta investiţiile în parcurile eoliene şi fotovoltaice, transmite Agerpres.

Într-un interviu acordat Financial Times (FT), Kadri Simson a dezvăluit că Executivul comunitar este „supus unor intense presiuni politice” pentru a revizui piaţa de electricitate şi a diminua facturile plătite de consumatori, într-un moment în care UE se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii.

Comisia Europeană a informat că va demara o procedură de consultare cu privire la posibilele reforme şi va da publicităţii propunerile sale până la finele lunii martie.
„Lucrăm în circumstanţe extraordinare pentru a livra reforme mai rapid decât o face de obicei Comisia”, a pus Kadri Simson. Oficialul a adăugat că Executivul comunitar analizează modalităţile prin care să poată oferi consumatorilor „beneficiile unei ponderi mai mari a regenerabilelor”. „De asemenea, avem nevoie de centrale pe gaze, dar nu vrem să punem la punct un sistem în care acestea vor funcţiona non-stop”, a explicat Kadri Simson.

Potrivit unui proiect de lucru privind posibilele reforme, consultat de Financial Times, Comisia sugerează că energia din sursele regenerabile ar trebui să reflecte mai adecvat „costurile reale de producţie”, având în vedere că după ce infrastructura este construită, sursa de energie pentru un parc de eoliene sau unul fotovoltaic este practic gratuită.

De asemenea, Executivul comunitar propune extinderea taxei pe profiturile excepţionale şi asupra companiilor care activează în sectorul energiilor regenerabile, iar sumele colectate ar urma să fie transferate către consumatorii. Taxa ar urma să expire în 2023.

Conform datelor Comisiei Europene, regenerabilele au fost responsabile pentru două cincimi din producţia europeană de electricitate în 2020, în timp ce 36% a fost asigurată de electricitatea produsă pe bază de combustibili fosili şi 25% de energia nucleară.

Potrivit FT, propunerile vizând reformarea pieţei de electricitate din blocul comunitar vin după mai multe luni de presiuni venite din partea unor state membre, în special Franţa şi Spania, care au cerut comisiei să pună capăt unui sistem în conformitate cu care cel mai scump combustibil din blocul comunitar, care în prezent sunt gazele naturale, fixează preţul pentru toată energia electrică generată. Acest model dă prioritate regenerabilelor şi energiei nucleare pentru a acoperi cererea de electricitate, urmate de gaze naturale şi cărbune.

Preţurile sunt fixate de ultima instalaţie de generare care este chemată pentru a acoperi cererea, ceea ce înseamnă că preţurile la electricitatea din surse regenerabile sunt deseori stabilite în funcţie de costul combustibililor fosili.
Această situaţie a stimulat investiţiile în capacităţi regenerabile, care au avut de profitat de pe urma creşterii preţului gazelor naturale, dar în acelaşi timp consumatorii plătesc preţuri mai mari pentru energia din surse regenerabile, deşi costurile de producţie pentru acest tip de energie sunt mai mici.

Politicienii europeni susţin că preţurile record înregistrate anul trecut la gazele naturale pe piaţa europeană precum şi creşterea numărului de proiecte regenerabile au subminat sistemul actual.

„Să vorbeşti de reformarea pieţei de electricitate în ideea de a reduce marjele de profit imaginate este o concepţie greşită într-un moment foarte critic”, susţine Ulrik Stridbaek, responsabil cu reglementarea la compania daneză de electricitate Orsted.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Sept. 2026, 09:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 09:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că Republica Moldova are nevoie de investiții în infrastructura feroviară, după decenii în care sectorul a fost practic neglijat. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Bolea a afirmat că, timp de aproximativ 35 de ani, în Calea Ferată din Moldova nu s-au făcut investițiile necesare, iar consecințele se văd astăzi inclusiv în viteza redusă de circulație a trenurilor.

„35 de ani nu s-a investit în Căile Ferate ale Republicii Moldova”, a spus ministrul, menționând că în prezent în cadrul întreprinderii lucrează aproximativ 3.200 de persoane.

Potrivit lui Bolea, angajații CFM nu trebuie învinovățiți pentru starea infrastructurii sau pentru viteza redusă a trenurilor. Ministrul spune că are „un respect profund” pentru oamenii care au rămas să lucreze în sistem, în condițiile unor salarii de aproximativ 6.500–7.000 de lei.

„Nu cred că e cazul să râdem de viteza trenurilor, pentru că nu sunt ei vinovați de viteza trenurilor și de deplasarea lor”, a declarat Bolea.

Ministrul a dat vina pe lipsa investițiilor din partea guvernelor precedente și a anunțat că autoritățile pregătesc un proiect feroviar nou, care ar urma să schimbe radical conexiunea Republicii Moldova cu România și restul Europei.

Potrivit lui Bolea, viitoarea cale ferată ar urma să fie electrificată și proiectată pentru viteze de până la 160 km/h. Proiectul se află în prezent la etapa studiului de fezabilitate.

Noua conexiune feroviară ar urma să lege Aeroportul Internațional Chișinău de Ungheni și Iași, iar de acolo să ofere acces spre București și rețeaua feroviară europeană.

„Va lega aeroportul Chișinău cu toată Europa, la propriu. Va trece Aeroportul Chișinău – Ungheni – Iași și de la Iași ai în față București, ai în față toată Europa”, a declarat ministrul.

Bolea susține că dezvoltarea infrastructurii feroviare va fi făcută gradual, „cu pași mici și siguri”, în condițiile în care actuala rețea necesită investiții masive pentru a ajunge la standarde moderne de viteză și eficiență.