Oligarhii ucraineni afectați de război. Ce pierderi a cauzat invazia unor oameni de afaceri cunoscuți

02 Ian. 2023, 18:16
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 18:16 // Au Bani //  MD Bani

Invazia Rusiei în Ucraina a jucat un rol negativ în cazul miliardarilor ucraineni. Influenţa politică a super-bogaţilor s-a prăbuşit şi ea.

Iată cum a schimbat războiul soarta financiară şi politică a cinci mari oameni de afaceri ucraineni:

Rinat Ahmetov

Cel mai bogat om din Ucraina, Ahmetov plăteşte un preţ mare pentru invazia Rusiei în Ucraina. Coloana vertebrală a imperiului său de afaceri, conglomeratul metalurgic Metinvest, a pierdut două dintre principalele sale fabrici din sudul Ucrainei.

Combinatul siderurgic Azovstal şi Combinatul siderurgic Ilici au fost transformate în mormane de moloz de către forţele ruseşti în timpul asaltului asupra Mariupolului.

În iunie, a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De la începutul războiului, alte bunuri ale sale, inclusiv centrale electrice, bănci, ferme, fabrici miniere şi de prelucrare, au fost fie deteriorate, fie confiscate de forţele ruseşti. Potrivit ediţiei ucrainene a revistei Forbes, averea lui Ahmetov s-a redus de la aproape 14 miliarde de dolari în ianuarie la 4,3 miliarde de dolari în decembrie, dar el este în continuare cea mai bogată persoană din Ucraina.

Viktor Pinciuk

De la începutul invaziei ruseşti, Viktor Pinchuk a îndemnat în mod activ naţiunile occidentale să îşi consolideze sprijinul militar şi a criticat unele ţări, precum Germania, pentru că au tras de timp.

Până la sfârşitul lunii septembrie, oligarhul a cheltuit peste 45 de milioane de dolari pentru susţinerea armatei şi civililor ucraineni, potrivit fundaţiei sale caritabile.

În primele săptămâni ale războiului, când trupele ruseşti se apropiau de Kiev, paramedicii au fost staţionaţi în conacul luxos al lui Pinciuk din suburbiile capitalei ucrainene.

Imperiul de afaceri al oligarhului, construit în jurul producătorului de ţevi şi roţi de cale ferată Interpipe, a suferit mai puţin decât afacerile altor oligarhi. Averea sa a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 2 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Petro Poroşenko

Înainte de război, Poroşenko se lupta pentru viaţa sa politică, confruntându-se cu acuzaţii de înaltă trădare şi complicitate la terorism.

Potrivit procurorilor de stat, Poroşenko ar fi favorizat livrările de cărbune din zonele controlate de rebeli din regiunea Donbas în locul cărbunelui produs în Africa de Sud.

În ciuda protestelor sale de nevinovăţie, o parte din bunurile şi proprietăţile sale au fost confiscate de un tribunal din Kiev. Însă, după invazie, posturile de televiziune controlate de Poroşenko şi-au atenuat criticile la adresa lui Zelenski.

„În prima zi a agresiunii ruseşti, 24 februarie, am venit la Zelenski şi i-am spus: Nu mai sunt liderul opoziţiei. Atât eu, cât şi tu suntem soldaţi. Până la victoria noastră, nu voi critica pe nimeni”, a declarat el într-un interviu.

Poroşenko, care a favorizat politicile naţionaliste atunci când era preşedinte, a îmbrăcat, de asemenea, haine militare şi a organizat grupuri de voluntari pentru a ajuta în război.

Companiile lui Poroşenko au cheltuit peste 46 de milioane de dolari pentru a sprijini forţele armate. El a livrat vehicule blindate cumpărate din Italia şi Marea Britanie, camionete cu tracţiune integrală, veste antiglonţ, căşti, combustibil şi multe altele.

Forbes spune că averea sa a scăzut de la 1,6 miliarde de dolari la 700 de milioane de dolari.

Igor Kolomoiski

Kolomoiski a fost văzut ca principalul susţinător original al lui Zelenski, folosindu-se de puternicele sale posturi de televiziune pentru a-l promova pe popularul actor şi comediant în timpul alegerilor prezidenţiale din 2019. Cu toate acestea, legăturile strânse cu noul lider nu l-au salvat pe Kolomoiski de probleme.

În ianuarie, Departamentul de Justiţie al SUA a susţinut că Kolomoiski şi un asociat au spălat fonduri în SUA. Avocaţii săi resping orice abatere.

Principalul său activ financiar, Privatbank, a fost confiscat de autorităţile ucrainene în urmă cu şapte ani, după ce autorităţile de reglementare au descoperit o gaură de 5 miliarde de dolari. „Kolomoisky are foarte puţine şanse să recupereze ceva prin intermediul instanţei”, a declarat un analist ucrainean.

În iulie, Zelenski ar fi luat măsuri pentru a-i retrage lui Kolomoiski cetăţenia ucraineană, deoarece acesta are şi paşapoarte israeliene şi cipriote. Kolomoiski se opune acestei decizii.

În noiembrie, guvernul ucrainean a invocat legile din timpul războiului pentru a prelua controlul asupra participaţiilor la principala companie energetică a ţării, Ukrnafta, controlată parţial de Kolomoiski.

Viktor Medvedciuk

Viktor Medvedciuk, cu o avere de 620 de milioane de dolari înainte de război, era cel mai influent oligarh pro-rus din Ucraina; preşedintele rus Vladimir Putin ar fi naşul fiicei sale. Înţelegerea cu Kremlinul s-a întors împotriva sa.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Medvedciuk era arestat şi se confrunta cu o anchetă privind o posibilă înaltă trădare, fiind acuzat că a cooperat cu Rusia în ceea ce priveşte extracţia ilegală de gaze în Marea Neagră, precum şi aprovizionarea cu cărbune din teritoriile controlate de rebeli din regiunea Donbas. Medvedciuk a evadat din arestul la domiciliu după invazie, dar a fost recapturat în timp ce încerca să părăsească ţara deghizat în voluntar militar.

În septembrie, el a fost schimbat cu prizonieri de război ucraineni deţinuţi de ruşi.

De asemenea, Croaţia a confiscat superyacht-ul său de 200 de milioane de dolari, Royal Romance, care va fi scos la licitaţie în beneficiul Ucrainei.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!