Oligarhii ucraineni afectați de război. Ce pierderi a cauzat invazia unor oameni de afaceri cunoscuți

02 Ian. 2023, 18:16
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 18:16 // Au Bani //  MD Bani

Invazia Rusiei în Ucraina a jucat un rol negativ în cazul miliardarilor ucraineni. Influenţa politică a super-bogaţilor s-a prăbuşit şi ea.

Iată cum a schimbat războiul soarta financiară şi politică a cinci mari oameni de afaceri ucraineni:

Rinat Ahmetov

Cel mai bogat om din Ucraina, Ahmetov plăteşte un preţ mare pentru invazia Rusiei în Ucraina. Coloana vertebrală a imperiului său de afaceri, conglomeratul metalurgic Metinvest, a pierdut două dintre principalele sale fabrici din sudul Ucrainei.

Combinatul siderurgic Azovstal şi Combinatul siderurgic Ilici au fost transformate în mormane de moloz de către forţele ruseşti în timpul asaltului asupra Mariupolului.

În iunie, a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De la începutul războiului, alte bunuri ale sale, inclusiv centrale electrice, bănci, ferme, fabrici miniere şi de prelucrare, au fost fie deteriorate, fie confiscate de forţele ruseşti. Potrivit ediţiei ucrainene a revistei Forbes, averea lui Ahmetov s-a redus de la aproape 14 miliarde de dolari în ianuarie la 4,3 miliarde de dolari în decembrie, dar el este în continuare cea mai bogată persoană din Ucraina.

Viktor Pinciuk

De la începutul invaziei ruseşti, Viktor Pinchuk a îndemnat în mod activ naţiunile occidentale să îşi consolideze sprijinul militar şi a criticat unele ţări, precum Germania, pentru că au tras de timp.

Până la sfârşitul lunii septembrie, oligarhul a cheltuit peste 45 de milioane de dolari pentru susţinerea armatei şi civililor ucraineni, potrivit fundaţiei sale caritabile.

În primele săptămâni ale războiului, când trupele ruseşti se apropiau de Kiev, paramedicii au fost staţionaţi în conacul luxos al lui Pinciuk din suburbiile capitalei ucrainene.

Imperiul de afaceri al oligarhului, construit în jurul producătorului de ţevi şi roţi de cale ferată Interpipe, a suferit mai puţin decât afacerile altor oligarhi. Averea sa a scăzut de la 2,6 miliarde de dolari la 2 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

Petro Poroşenko

Înainte de război, Poroşenko se lupta pentru viaţa sa politică, confruntându-se cu acuzaţii de înaltă trădare şi complicitate la terorism.

Potrivit procurorilor de stat, Poroşenko ar fi favorizat livrările de cărbune din zonele controlate de rebeli din regiunea Donbas în locul cărbunelui produs în Africa de Sud.

În ciuda protestelor sale de nevinovăţie, o parte din bunurile şi proprietăţile sale au fost confiscate de un tribunal din Kiev. Însă, după invazie, posturile de televiziune controlate de Poroşenko şi-au atenuat criticile la adresa lui Zelenski.

„În prima zi a agresiunii ruseşti, 24 februarie, am venit la Zelenski şi i-am spus: Nu mai sunt liderul opoziţiei. Atât eu, cât şi tu suntem soldaţi. Până la victoria noastră, nu voi critica pe nimeni”, a declarat el într-un interviu.

Poroşenko, care a favorizat politicile naţionaliste atunci când era preşedinte, a îmbrăcat, de asemenea, haine militare şi a organizat grupuri de voluntari pentru a ajuta în război.

Companiile lui Poroşenko au cheltuit peste 46 de milioane de dolari pentru a sprijini forţele armate. El a livrat vehicule blindate cumpărate din Italia şi Marea Britanie, camionete cu tracţiune integrală, veste antiglonţ, căşti, combustibil şi multe altele.

Forbes spune că averea sa a scăzut de la 1,6 miliarde de dolari la 700 de milioane de dolari.

Igor Kolomoiski

Kolomoiski a fost văzut ca principalul susţinător original al lui Zelenski, folosindu-se de puternicele sale posturi de televiziune pentru a-l promova pe popularul actor şi comediant în timpul alegerilor prezidenţiale din 2019. Cu toate acestea, legăturile strânse cu noul lider nu l-au salvat pe Kolomoiski de probleme.

În ianuarie, Departamentul de Justiţie al SUA a susţinut că Kolomoiski şi un asociat au spălat fonduri în SUA. Avocaţii săi resping orice abatere.

Principalul său activ financiar, Privatbank, a fost confiscat de autorităţile ucrainene în urmă cu şapte ani, după ce autorităţile de reglementare au descoperit o gaură de 5 miliarde de dolari. „Kolomoisky are foarte puţine şanse să recupereze ceva prin intermediul instanţei”, a declarat un analist ucrainean.

În iulie, Zelenski ar fi luat măsuri pentru a-i retrage lui Kolomoiski cetăţenia ucraineană, deoarece acesta are şi paşapoarte israeliene şi cipriote. Kolomoiski se opune acestei decizii.

În noiembrie, guvernul ucrainean a invocat legile din timpul războiului pentru a prelua controlul asupra participaţiilor la principala companie energetică a ţării, Ukrnafta, controlată parţial de Kolomoiski.

Viktor Medvedciuk

Viktor Medvedciuk, cu o avere de 620 de milioane de dolari înainte de război, era cel mai influent oligarh pro-rus din Ucraina; preşedintele rus Vladimir Putin ar fi naşul fiicei sale. Înţelegerea cu Kremlinul s-a întors împotriva sa.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, Medvedciuk era arestat şi se confrunta cu o anchetă privind o posibilă înaltă trădare, fiind acuzat că a cooperat cu Rusia în ceea ce priveşte extracţia ilegală de gaze în Marea Neagră, precum şi aprovizionarea cu cărbune din teritoriile controlate de rebeli din regiunea Donbas. Medvedciuk a evadat din arestul la domiciliu după invazie, dar a fost recapturat în timp ce încerca să părăsească ţara deghizat în voluntar militar.

În septembrie, el a fost schimbat cu prizonieri de război ucraineni deţinuţi de ruşi.

De asemenea, Croaţia a confiscat superyacht-ul său de 200 de milioane de dolari, Royal Romance, care va fi scos la licitaţie în beneficiul Ucrainei.

Realitatea Live

13 Apr. 2024, 14:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Apr. 2024, 14:33 // Actual //  Lupu Eduard

În Republica Moldova se câștigă cel ma mic salariul din Europa, echivalentul a 4 euro/oră (12 354 de lei salaiul mediu pentru anul 2023), dacă ar fi inclusă în clasament. Visual Capitalist a realizat o hartă “termică” care reprezintă salariul mediu orar (în euro), în Europa. Cu cât nuanța este mai albastră, cu atât salariul orar este mai mare. Aceasta este realizată pe baza datelor Eurostat privind costul forței de muncă, ce includ salarii și sporuri/ indemnizații.

Luxemburg, capitala serviciilor financiare din Europa, are cel mai mare salariu mediu (47,2 euro/oră) de pe continent. Țara are, de asemenea, cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Danemarca și Norvegia din Scandinavia au, de asemenea, salarii bune (42 euro/oră), deși Suedia (26 euro/oră) se situează mai degrabă la mijlocul clasamentului.

“Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.

Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu din acest set de date, de 8 euro/oră. Cu 10,4 euro pe oră,România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.

Eurostat: Decalaje semnificative între statele UE

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022.

Sectoarele din Moldova au avut cele mai mari salarii în trimestrul patru al anului 2023?

informații și comunicații– 31,4 mii lei;

activități financiare și de asigurări – 25,7 mii lei;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,6 mii lei;

alte servicii – 16,8 mii lei;

sectorul administrație publică, apărare și asigurări sociale – 15,6 mii lei.

Unde sunt cele mai mici salarii?

activități de cazare și alimentație publică – 8,2 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit – 8,8 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 9,7 mii lei;

artă, recreere și agrement – 10 mii lei;

operațiuni cu bunuri imobile – 10,4 mii lei.

Pe parcursul anului, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,6%.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 26%;

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – cu 5,5%;

informații și comunicații – cu 4,8%.

Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

industria extractivă – cu 8,7%;

tranzacții imobiliare – cu 7,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău