De-a lungul timpului, modelul de creștere economică al Moldovei a fost în mare măsură impulsionat și de remitențe, care au alimentat în principal consumul privat. În 2022, volumul net al transferurilor de bani către Republica Moldova prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice au înregistrat o scădere de 3,6% față de anul anterior, ceea ce reprezintă aproximativ 13,8% raportat la PIB, potrivit Strategiei Naționale de Dezvoltare Economică a Republicii Moldova până în anul 2030.
În ceea ce vizează contribuția remitențelor în diminuarea soldului negativ al contului curent. Pe de o parte, transferurile vin să finanțeze o parte din importurile de bunuri. Pe de alta, remitențele, prin presiunea asupra cursului valutar, adâncesc și mai mult incapacitatea țării de a-și crește exporturile. Pe lângă faptul că exportatorii se confruntă cu costuri tot mai mari, exprimate în lei, cauzate de inflație și creșterea continuă a salariilor, un curs al valutelor în scădere va avea un efect devastator în 2023-2024 asupra exportatorilor. Reducerea ofertei de valută de către BNM, prin procurare în scopul creșterii activelor de rezervă, prezintă și un risc inflaționist puternic.
Deși datoriile externe cronice nu depășesc în prezent limitele de sustenabilitate, există riscuri considerabile asociate managementului inteligent al acestora pentru a evita crize în viitor
În document se mai spune că deși Republicii Moldova i-a fost oferit un vot de încredere din partea Uniunii Europene în iunie 2022 atunci când a primit statutul de candidat la aderare la UE, țara în continuare rămâne vulnerabilă la presiunea economică și lobbyismul exercitat de Federația Rusă. Astfel, pentru a deveni membră a Uniunii Europene cu drepturi depline, Republica Moldova trebuie să adopte și să implementeze reforme și politici structurale de ordin economic, social și politic, să alinieze legislația sa cu standardele UE. Este necesară, de asemenea, cooperarea continuă cu UE și evaluarea progresului în procesul de reformă.
