Estonia va interzice fermele de animale crescute pentru blănuri. Activiști: „o victorie istorică”

Estonia va interzice fermele de animale crescute pentru blănuri. O lege în acest sens a fost votată de parlamentarii din Estonia. De asemenea producătorilor din acest domeniu li s-a cerut să-şi închidă unităţile de producţie până la sfârşitul anului 2025.

Amendamentul a fost votat de cincizeci şi cinci de parlamentari estonieni. Noul amendament prevede interzicerea reproducţiei şi sacrificării animalelor care sunt crescute exclusiv pentru blănurile lor. Alți 19 parlamentari au votat împotrivă.

Activiştii pentru drepturile animalelor au salutat această decizie, pe care o consideră „o victorie istorică”. Mulţi dintre ei au criticat în repetate rânduri condiţiile în care trăiesc animalele din astfel de ferme.

„Milităm pentru acest lucru de mulţi ani şi suntem foarte bucuroşi că Estonia a devenit primul stat baltic care interzice fermele de animale crescute pentru blănuri”, a declarat Annaliisa Post, o reprezentantă a organizaţiei pentru bunăstarea animalelor Loomus.

Discuţiile despre o astfel de interdicţie au început în Estonia încă din anul 2009, însă două proiecte de lege nu au întrunit voturile necesare, în 2017, respectiv în 2019.

#blanuri #animale #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.