Europa va interzice importurile de petrol din Rusia începând cu 5 decembrie. Între timp, își umple rezervoarele

07 Sept. 2022, 17:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Sept. 2022, 17:41 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană va interzice importurile de petrol rusesc începând cu 5 decembrie – în pofida faptului că blocul încă se încarcă cu ţiţei rusesc cu câteva luni înainte de iarnă, pe fondul crizei energetice actuale, scrie Business Insider.

Embargoul este de aşteptat să reducă aproximativ 90% din importurile de ţiţei rusesc către UE. Interdicţia în curs acoperă mărfurile transportate prin nave, dar nu include petrolul transportat prin conducte.

Europa a importat aproximativ 1 milion de barili pe zi în săptămâna încheiată pe 2 septembrie, marcând un maxim de patru săptămâni, potrivit unei analize Bloomberg bazată pe datele de urmărire a navelor. Datele sunt, de asemenea, în creştere faţă de cei 890.000 de barili înregistraţi în urmă cu o lună, în august. Maximul post-invazie a fost de 1,28 milioane de barili pe zi în iunie, potrivit datelor publicate luni.

Se aşteaptă ca UE să-şi încetinească achiziţiile de petrol rusesc cu cel puţin o lună înainte de interdicţia din 5 decembrie, pentru a asigura cu succes încheierea importurilor până la termenul limită, a raportat Bloomberg.

Analiza publicată de Bloomberg subliniază dependenţa Europei de energia rusă şi provocările cu care se confruntă în încercarea de a renunţa la petrolul şi gazele gigantul energetic. În 2021, Europa a importat aproximativ jumătate din produsele petroliere ale Rusiei şi trei sferturi din gazele sale naturale, potrivit Administraţiei americane pentru informaţii în domeniul energiei.

Embargoul petrolier al Europei vine, de asemenea, într-un moment dificil pentru piaţa de energie, care se confrunta deja cu o criză a aprovizionării chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la începutul acestui an.

Acum, UE se confruntă cu o criză energetică din cauza închiderii conductei Nord Steam 1. Aprovizionarea cu ulei este, de asemenea, limitată.

„Pieţele de petrol sunt strânse; vor rămâne strâmte pentru ceva timp. În ceea ce priveşte oferta, este un fapt foarte bine cunoscut că OPEC nu poate produce la volumele declarate, pentru că şi capacităţile lor se epuizează”, a declarat Ben van Beurden, CEO al gigantului energetic Shell pe 28 august, după cum a raportat S&P Global.

„Trebuie să vedem ce va aduce data de 5 decembrie. Din câte se observă, se pare că piaţa va fi deveni destul de volatilă, probabil pentru ceva timp”, a declarat van Beurden jurnaliştilor la o conferinţă de presă.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.