Evaziunea fiscală în Grecia depăşeşte 60 de miliarde de euro anual: "Suntem consideraţi campionii Europei"

Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, Yannis Stournaras, a afirmat că evaziunea fiscală în ţară depăşeşte 60 de miliarde de euro anual, informează publicaţia Ekathimerini.

Veniturile oficiale declarate în Grecia totalizează 80 de miliarde de euro, în timp ce consumul totalizează 140 de miliarde de euro, iar consumul nu este însoţit de un declin al economiilor, care continuă să crească, susţine Stournaras într-un interviu acordat site-ului de ştiri in.gr.

„Suntem consideraţi campionii Europei” la evaziune fiscală, în pofida progreselor înregistrate cu majorarea veniturilor fiscale ca procent din PIB, a declarat Stournaras.

Acesta a adăugat, referindu-se la creditele neperformante (NPL), că este pregătită pentru a fi trimisă viitorul ministru de Finanţe al ţării o iniţiativă legislativă care va cuprinde un cod deontologic comun pentru fondurile care administrează NPL.

De asemenea, susţine guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, pentru a reduce diferenţa între dobânzile la depozite şi credite trebuie îmbunătăţită concurenţa în sistemul bancar, ajutând băncile mai mici şi solicitând Guvernului să ofere condiţii de concurenţă egale.

Stournaras şi-a exprimat încrederea că Grecia îşi recâştiga ratingul de tip „investment-grade” (recomandat pentru investiţii) în 2023, după 12 ani în care a fost retrogradată la „junk” (nerecomandat pentru investiţii), şi a reiterat că ţara are nevoie de un Guvern cu o viziune pe termen lung.

Pe ansamblul anului trecut, PIB-ul Greciei a crescut cu 5,9%.

Dar creşterea costurilor cu energia şi inflaţia au determinat Guvernul de la Atena să previzioneze un avans al economiei de doar 2% în 2023.

Performanţa sa economică este esenţială pentru îndeplinirea obiectivului de revenire la un calificativ „investment-grade”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#campioni #evaziune #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.