Evoluţia Republicii Moldova: Cât de îmbătrânită va fi populaţia până în 2040

28 Iun. 2024, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2024, 09:09 // Actual //  bani.md

Trendul european de îmbătrânire a populației este resimțit tot mai mult în Republica Moldova. Astăzi unul din patru cetățeni are peste 60 de ani, iar prognozele Guvernului arată că în anul 2040 fiecare al treilea cetățean va fi cel puțin sexagenar.

Tema îmbătrânirii Republicii Moldova a fost subiectul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV cu participarea demografului Valeriu Sainsus, doctor în științe demografice, și a Alionei Cristei, analistă de Programe Populație și Dezvoltare UNFPA Moldova.

„Toate statele dezvoltate sunt într-un ritm alert de îmbătrânire demografică, diferența este că Republica Moldova a îmbătrânit înainte de a devenit dezvoltată. În Moldova noi am îmbătrânit într-un timp record. Aceasta este mare diferență a realităților pe care le avem. State europene ca Marea Britanie au îmbătrânit în 150 de ani, iar noi în 40 de ani. Asta  demonstrează că noile democrații trec printr-un proces de îmbătrânire mult mai rapid în comparație cu cele care au startat cu câteva decenii mai înainte”, spune demograful.

Potrivit lui Valeriu Sainsus, deja în unele raioane din nordul țării preecum Soroca, Dondușeni, Ocnița sau Briceni patru din zece locuitori au peste 60 de ani. Situația este mai optimistă în centrul țării unde doar doi din zece locuitori au peste 60 de ani, iar în sud cifra este și mai mică.

Aliona Cristei, analistă de Programe Populație si Dezvoltare UNFPA Moldova, spune că dincolo de creșterea speranței de viață și îmbunățirea condițiilor de trai, factorul migratoriu este cel care determină cel mai mult procesul de îmbătrânire a populației din Republica Moldova.

„Tendința de emigrare este destul de mare și în special în rândul populației tinere și reproductive. Dacă avem într-o localitate un grup de 15 la sută care intenționează să plece din țară, atunci tinerii reprezintă 30 la sută din acești cetățeni. Majoritatea celor tineri cu potențial de reproducere fie emigrează, fie își amână prima naștere care duce la reducerea numărului de copii într-o familie până la maximum doi, chiar dacă oamenii afirmă că își doresc mai mulți copii”, a explicat Aliona Cristei.

În Republica Moldova la începutul anului 2023 fiecare al patrulea locuitor din țară avea peste 60 de ani. Șase din zece sexagenari sunt femei, iar unul din zece cetățeni în vârstă are mai mult de 80 de ani. Demografii atestă o dublare a ritmului de îmbătrânirea populației. Dacă în ultimele două decenii, procesul de îmbătrânire a populației era de 0,3 ani în an, atunci în ultimii doi ani acesta a ajuns la 0,6 ani. Calculele arată că anul acesta vârsta medie a moldovenilor va ajunge la 41,5, față de 40,5 ani cât a fost înregistrată anul trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.