Existenţa Uniunii Europene, pusă în pericol. Avertismentul comisarului UE pentru Justiție

30 Iun. 2021, 18:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
30 Iun. 2021, 18:25 // Actual //  MD Bani

Uniunea Europeană are în faţă o provocare ce ar putea să pună în pericol chiar existenţa sa în forma actuală. Didier Reynders, comisarul UE pentru justiţie, avertizează că naţionalismul judiciar pune în pericol primatul dreptului UE.

Într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times, Didier Reynders a spus că situaţiile recente în care dreptul Curţii Europene de Justiţie (CEJ) „de a avea ultimul cuvânt” a fost contestat de autorităţile judiciare din diferite state membre au creat un „efect de revărsare” care a încurajat şi alte state să conteste decizii luate la nivel europen, scrie Aleph News.

Exemple de cazuri în care Justiţia naţională a contestat legi decise la nivel european:

  • În Franţa, guvernul a făcut apel la Conseil d’État, cea mai înaltă instanţă administrativă din Franţa, pentru a anula o hotărâre a CEJ din octombrie conform căreia colectarea de date de către serviciile de securitate a încălcat regulile de confidenţialitate;
  • Ungaria a trimis o decizie a instanţei europene care anulează legea imigraţiei la curtea sa constituţională;
  • Comisia Europeană a fost nevoită să lanseze luna aceasta proceduri judiciare împotriva Germaniei ca răspuns la o hotărâre a curţii sale constituţionale, conform căreia CEJ a acţionat dincolo de competenţa sa într-un caz legat de cumpărarea de obligaţiuni a Băncii Centrale Europene. Curtea constituţională germană a spus că CEJ nu a luat în considerare dacă achiziţiile de active ale BCE erau proporţionale. Instanţa germană a fost în cele din urmă satisfăcută atunci când i s-au oferit mai multe informaţii despre strategia băncii centrale.

Înalţii oficiali ai UE sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de aceste provocări la adresa supremaţiei legislaţiei UE, fie că provine din ţări din estul Europei, cum ar fi Polonia şi Ungaria, sau din state fondatoare ale UE, precum Germania şi Franţa.

„Care este riscul dacă nu ne ocupăm de acestă problemă? Vom distruge uniunea însăşi. UE s-a bazat pe aplicarea consecventă a normelor în toate statele sale membre, deci dacă acest lucru nu se va mai aplica, blocul comunitar ar putea fi subminat”, a spus Reynders.

„Când avem o problemă într-un stat membru, riscul este apariţia unui efect de revărsare în alte state membre, o tendinţă de a contesta primatul legislaţiei UE şi competenţa Curţii Europene de Justiţiei”, a adăugat acesta.

Următoarea mare provocare juridică cu care se va confrunta Bruxellesul este o decizie a tribunalului constituţional polonez, ce ar putea veni pe 13 iulie. Curtea constituţională din Polonia se va pronunţa dacă elemente ale tratatelor UE sunt compatibile cu Constituţia Poloniei. Cazul este considerat de experţii juridici drept cea mai serioasă provocare de până acum a ordinii juridice a UE.

Laurent Pech, profesor de drept european la Universitatea Middlesex, a declarat pentru Financial Times că o decizie poloneză împotriva supremaţiei CEJ ar echivala cu „o bombă nucleară împotriva ordinii juridice a UE”, deoarece acesta nu contestă doar o lege votată în UE ci chiar tratatul UE.

În acest caz, Comisia nu ar avea altă opţiune decât să ia măsuri legale împotriva Varşoviei.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.