Exodul moldovenesc! 1,5 milioane de cetățeni au plecat din țară în 33 de ani

Republica Moldova, la 33 de ani de la declararea independenței, continuă să se confrunte cu dificultăți majore în dezvoltarea economiei, industriei, agriculturii și crearea de noi locuri de muncă. În ciuda eforturilor, țara nu a reușit să recupereze nivelurile economice din 1991, conform declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, într-o analiză economică recentă.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în cei 33 de ani de independență, peste un milion și jumătate de moldoveni au plecat în străinătate, trimițând bani acasă și investind în proprietăți imobiliare. Cu toate acestea, în zonele unde era necesară intervenția statului, nu s-a realizat aproape nimic.

Potrivit expertului, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a cunoscut o creștere nominală semnificativă, dar aceasta nu reflectă o dezvoltare reală a economiei. În timp ce PIB-ul din 2024 este estimat la 342,1 miliarde de lei, nivelurile reale ale PIB-ului încă nu au ajuns la cele din 1991.

Industria moldovenească a stagnat în ultimii ani, iar producția agricolă, deși a avut o creștere în anumite perioade, continuă să se dezvolte anevoios. De asemenea, populația țării a scăzut dramatic, ajungând la 2,72 milioane de locuitori în 2024, o reducere semnificativă față de cele 4,34 milioane înregistrate în 1991.

„Republica Moldova este țara cu cea mai mare scădere a populației din Europa”, a declarat Ioniță, subliniind că numărul locurilor de muncă a scăzut cu 900 de mii de la independență și că economia nu a reușit să găsească soluții pentru a stimula creșterea și angajarea forței de muncă.

În ciuda acestor provocări, salariile și pensiile au cunoscut o creștere în termeni nominali, însă inflația și crizele economice recente au anulat o mare parte din aceste câștiguri. Republica Moldova a fost afectată de trei crize majore în ultimii patru ani, care au stagnat economia și au adâncit sărăcia.

„Noi suntem săraci nu că am devenit independenți, ci pentru că sistemul economic sovietic s-a prăbușit într-o sărăcie extremă”, a concluzionat Veaceslav Ioniță, subliniind că Moldova a devenit un stat independent în mijlocul unei crize profunde care a început mult înainte de 1991.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#strainatate #exod #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM