Circa 2 mln de oameni își pierd anual viața din cauza accidentelor de muncă. Programul de lucru excesiv, cel mai GRAV

21 Sept. 2021, 14:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Sept. 2021, 14:34 // Actual //  MD Bani

În 2016, la nivel mondial, bolile și accidentele la locul de muncă au luat viața a aproape două milioane de persoane, asta arată datele unui raport întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Astfel, anul, din cauza accidentelor la locul de muncă și-au pierdut viața 1,9 milioane de persoane.

Potrivit documentului „Estimări comune OMS/OIM privind morbiditatea și vătămările profesionale, 2000-2016. Raport de monitorizare globală ”, majoritatea deceselor legate de muncă sunt rezultatul bolilor respiratorii și cardiovasculare. Bolile netransmisibile reprezintă 81% din decese. Cele mai frecvente cauze de deces au fost insuficiența pulmonară cronică acută (450.000 de decese), accidentul vascular cerebral (400.000) și bolile coronariene (350.000).

Studiul arată că programul de lucru excesiv este cel mai grav risc, cu aproximativ 750.000 de decese asociate. 450.000 de persoane au murit ca urmare a expunerii la poluarea aerului (particule, gaze și vapori). Printre alte pericole profesionale se numără: expunerea lucrătorilor la poluarea aerului, astmageni, agenți cancerigeni, ergonomie și zgomot.

„Este șocant faptul că munca a ucis literalmente atât de mulți oameni”, spune directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Raportul nostru este un apel de trezire către guverne și întreprinderi pentru a consolida și proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor, îndeplinind în același timp angajamentele noastre privind accesul universal la serviciile de sănătate a muncii.”

Bolile legate de muncă și accidentele de muncă pun presiuni inutile asupra sistemelor de sănătate, reduc productivitatea și pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodăriilor, avertizează autorii raportului.

La nivel global, rata deceselor legate de muncă a scăzut cu 14% între 2000 și 2016. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de boli de inimă și accident vascular cerebral, cauzate de orele de lucru excesive, a crescut cu 41 la sută și, respectiv, cu 19 la sută.

Pentru a reduce numărul accidentelor de muncă, raportul subliniază necesitatea dublării eforturilor pentru a asigura sănătatea la locul de muncă, siguranța, stabilitatea și justiția socială. Accentul ar trebui să fie pe îmbunătățirea sănătății la locul de muncă și a performanței serviciilor de sănătate în muncă.

După cum s-a menționat în raport, incidența bolilor asociate activităților de muncă poate fi mai mare, deoarece gradul de afectare a sănătății oamenilor de către o serie de factori de risc profesional încă nu a fost evaluat. În plus, datele privind incidența pot crește în estimările viitoare, având în vedere impactul pandemiei COVID-19.

Pentru fiecare factor de risc, raportul oferă un set specific de măsuri preventive pentru a ghida guvernele în interacțiunea cu angajatorii și lucrătorii. Raportul integral poate fi accesat aici.

La data de 4 martie 2021, în scopul protecției sănătății angajaților, în caz de boală și accidente la locul de muncă, Republica Moldova s-a aliniat la Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. Convenția nr. 161 obligă statele membre să dezvolte treptat serviciile de sănătate ocupațională pentru toți lucrătorii.

Potrivit Elenei Carchilan, șef al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, crearea și implementarea Serviciului sănătate ocupațională va contribui la îmbunătățirea asistenței medico-sanitare a angajaților, condițiilor de muncă, stării de sănătate a angajaților, la constatarea exactă a bolilor profesionale, a morbidității cu incapacitatea temporară de muncă, traumatismului în muncă și prin urmare, va contribui la sporirea sănătății populației.

Conform datelor Inspectoratului de Stat al Muncii, pe parcursul anului 2020 în urma accidentelor de muncă produse în Republica Moldova au avut de suferit 451 de persoane. Din totalul de 438 de evenimente de accidentare comunicate, inspectorii de muncă din autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat 132 cazuri de accidentare, soldate cu 63 accidente mortale.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.