Circa 2 mln de oameni își pierd anual viața din cauza accidentelor de muncă. Programul de lucru excesiv, cel mai GRAV

În 2016, la nivel mondial, bolile și accidentele la locul de muncă au luat viața a aproape două milioane de persoane, asta arată datele unui raport întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM).

Astfel, anul, din cauza accidentelor la locul de muncă și-au pierdut viața 1,9 milioane de persoane.

Potrivit documentului „Estimări comune OMS/OIM privind morbiditatea și vătămările profesionale, 2000-2016. Raport de monitorizare globală ”, majoritatea deceselor legate de muncă sunt rezultatul bolilor respiratorii și cardiovasculare. Bolile netransmisibile reprezintă 81% din decese. Cele mai frecvente cauze de deces au fost insuficiența pulmonară cronică acută (450.000 de decese), accidentul vascular cerebral (400.000) și bolile coronariene (350.000).

Studiul arată că programul de lucru excesiv este cel mai grav risc, cu aproximativ 750.000 de decese asociate. 450.000 de persoane au murit ca urmare a expunerii la poluarea aerului (particule, gaze și vapori). Printre alte pericole profesionale se numără: expunerea lucrătorilor la poluarea aerului, astmageni, agenți cancerigeni, ergonomie și zgomot.

„Este șocant faptul că munca a ucis literalmente atât de mulți oameni”, spune directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Raportul nostru este un apel de trezire către guverne și întreprinderi pentru a consolida și proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor, îndeplinind în același timp angajamentele noastre privind accesul universal la serviciile de sănătate a muncii.”

Bolile legate de muncă și accidentele de muncă pun presiuni inutile asupra sistemelor de sănătate, reduc productivitatea și pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodăriilor, avertizează autorii raportului.

La nivel global, rata deceselor legate de muncă a scăzut cu 14% între 2000 și 2016. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de boli de inimă și accident vascular cerebral, cauzate de orele de lucru excesive, a crescut cu 41 la sută și, respectiv, cu 19 la sută.

Pentru a reduce numărul accidentelor de muncă, raportul subliniază necesitatea dublării eforturilor pentru a asigura sănătatea la locul de muncă, siguranța, stabilitatea și justiția socială. Accentul ar trebui să fie pe îmbunătățirea sănătății la locul de muncă și a performanței serviciilor de sănătate în muncă.

După cum s-a menționat în raport, incidența bolilor asociate activităților de muncă poate fi mai mare, deoarece gradul de afectare a sănătății oamenilor de către o serie de factori de risc profesional încă nu a fost evaluat. În plus, datele privind incidența pot crește în estimările viitoare, având în vedere impactul pandemiei COVID-19.

Pentru fiecare factor de risc, raportul oferă un set specific de măsuri preventive pentru a ghida guvernele în interacțiunea cu angajatorii și lucrătorii. Raportul integral poate fi accesat aici.

La data de 4 martie 2021, în scopul protecției sănătății angajaților, în caz de boală și accidente la locul de muncă, Republica Moldova s-a aliniat la Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. Convenția nr. 161 obligă statele membre să dezvolte treptat serviciile de sănătate ocupațională pentru toți lucrătorii.

Potrivit Elenei Carchilan, șef al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, crearea și implementarea Serviciului sănătate ocupațională va contribui la îmbunătățirea asistenței medico-sanitare a angajaților, condițiilor de muncă, stării de sănătate a angajaților, la constatarea exactă a bolilor profesionale, a morbidității cu incapacitatea temporară de muncă, traumatismului în muncă și prin urmare, va contribui la sporirea sănătății populației.

Conform datelor Inspectoratului de Stat al Muncii, pe parcursul anului 2020 în urma accidentelor de muncă produse în Republica Moldova au avut de suferit 451 de persoane. Din totalul de 438 de evenimente de accidentare comunicate, inspectorii de muncă din autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat 132 cazuri de accidentare, soldate cu 63 accidente mortale.

#accidente de munca #program excesiv #OIM #riscuri profesionale #OMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.