Expert-Grup: „Bugetul Plus” trebuie aliniat cu principiile de bună guvernanță și un model economic bazat pe valoare adăugată

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, Nota de poziție privind proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2025 („Bugetul Plus”) și corelarea acestuia cu Planul de creștere economică a Republicii Moldova, susținut financiar de Uniunea Europeană.

Documentul analizează implicațiile proiectului asupra dezvoltării economice și bunei guvernanțe, evidențiind mai multe deficiențe care au generat reacții critice în rândul societății civile. Printre principalele probleme semnalate se numără lipsa de transparență în procesul decizional, incoerența unor măsuri bugetare cu obiectivele Planului de creștere economică, riscurile de limitare a autonomiei locale și posibilele derapaje către practici de clientelism politic în alocarea fondurilor.

„Modul în care a fost aprobat proiectul, precum și prevederile lui, au provocat reacții critice în societate sub mai multe aspecte: nerespectarea rigorilor de transparență în procesul decizional la promovarea proiectului, incoerența unor măsuri prevăzute cu filozofia Planului de creștere economică pentru Republica Moldova, limitarea autonomiei locale și crearea premiselor pentru clientelism politic”, a declarat Marina Soloviova, directoare a programului „Politici economice” și autoarea notei de poziție.

Pe lângă aspectele criticate, Expert-Grup propune în document o serie de recomandări, printre care: asigurarea transparenței în procesul bugetar, alinierea măsurilor propuse cu obiectivele Planului de creștere economică, garantarea autonomiei locale, pluralismului și participării tuturor părților implicate, precum și evitarea utilizării sprijinului financiar din partea UE pentru proiecte neproductive, cu caracter populist. Totodată, accentuează necesitatea orientării investițiilor către domenii care susțin tranziția economică spre un model bazat pe competitivitate și valoare adăugată.

„Noi din start am accentuat importanța strategică a Planului de creștere a Moldovei oferit cu generozitate de către Uniunea Europeană, însă pentru a avea impact real asupra accelerării dezvoltării economice a țării aceste resurse trebuie alocate în baza principiilor de bună guvernanță (transparență, consultări publice, depolitizarea fluxurilor financiare și lipsa conflictelor de interese). Guvernarea nu trebuie să uite și de faptul că resursele UE trebuie investite în activități care generează valoare adăugată, pentru a crește capacitatea economiei naționale de a întoarce în timp aceste împrumuturi. Programul „Buget Plus” nu se încadrează în aceste principii. Noi vedem multiple riscuri de utilizare irațională și politizată a acestor resurse, lucru, evident, inacceptabil. Vom monitoriza cu atenție și în continuare cum guvernarea va gestiona banii din Planul de creștere a Moldovei, a subliniat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Prin nota de poziție lansată astăzi, Expert-Grup reiterează importanța consolidării unui cadru bugetar transparent, participativ și orientat spre tranziția către un model economic bazat pe valoare adăugată înaltă.

Nota de poziție completă, disponibilă în limba română și engleză, poate fi consultată pe următorul link: euromonitor.md.

#Bugetul Plus #nota de pozitie #Expert-Grup

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela se pregătește pentru cea mai mare restructurare a datoriei publice din istorie, după ce o analiză a finanțelor statului a scos la iveală datorii de aproximativ 240 de miliarde de dolari, echivalentul a 240% din Produsul Intern Brut al țării, relatează Financial Times.

Potrivit publicației, noua administrație de la Caracas, condusă de vicepreședinta Delcy Rodríguez după înlăturarea lui Nicolas Maduro în luna ianuarie, pregătește negocieri cu creditorii internaționali pentru restructurarea obligațiilor financiare acumulate în ultimii ani.

Datele obținute în urma unei revizuiri a finanțelor publice arată că datoria reală este mai mare decât estimările anterioare ale pieței, care indicau un nivel cuprins între 150 și 200 de miliarde de dolari.

În același timp, economia Venezuelei este evaluată la aproximativ 100 de miliarde de dolari, comparativ cu 370 de miliarde de dolari în 2012, ultimul an al mandatului fostului președinte Hugo Chávez. Astfel, economia țării s-a contractat de aproape patru ori în ultimii 13 ani.

Raportul datorie/PIB de 240% depășește chiar și nivelul Japoniei, care deține în prezent recordul mondial în rândul economiilor dezvoltate, cu un nivel al datoriei de 206,5% din PIB în 2025, potrivit Fondului Monetar Internațional.

Dacă planul de restructurare va fi implementat, Venezuela ar putea depăși și Grecia, care a restructurat aproximativ 200 de miliarde de dolari în timpul crizei datoriilor din zona euro din 2012 și a devenit astfel astfel cel mai mare caz de restructurare a datoriei publice din istoria modernă.

O mare parte din obligațiile financiare provin din obligațiunile emise de statul venezuelean și de compania petrolieră de stat PDVSA. Pe lângă acestea, Caracas are datorii de miliarde de dolari către China, companii petroliere, bănci internaționale și investitori ale căror active au fost naționalizate de regimurile Chávez și Maduro.

În pofida faptului că Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, politicile economice promovate în ultimele două decenii au dus la prăbușirea economiei și a sectorului energetic și a transformat una dintre cele mai prospere țări din America Latină într-unul dintre cele mai îndatorate state ale lumii.

Autoritățile de la Caracas speră să ajungă până la sfârșitul anului la un acord cu creditorii internaționali, ceea ce ar putea permite revenirea țării pe piețele financiare globale.