Experți: Comisia pentru examinarea deciziilor BNM de control a inflației, mai multe daune decât foloase

În data de 2 iunie, Parlamentul a votat constituirea Comisiei pentru examinarea procesului decizional privind controlul inflației și politica monetară. Unii experți susțin că este un exercițiu bun, în condițiile în care banca centrală este responsabilă în fața Parlamentului, iar alții sunt de părere că este o ingerință politică în activitatea băncii centrale.

„Pe de o parte Banca Națională este o entitate independentă, pe de altă parte este responsabilă în fața Paramentului pentru activitatea sa. În contextul în care inflația a atins nivelul istoric mi se pare logică inițiativa Parlamentului pentru a evalua corectitudinea deciziilor luate. Însă acest lucru implică și riscuri politice de imixtiune în activitatea băncii centrale, de aceea eu îndemn ca această comisie să fie una transparentă cu implicarea cu statut de observator a FMI și societății civile pentru a atenua riscurile imixtiunii politice”, susține directorul Expert-Grup, Adrian Lupușor.

La rândul său, economistul Victor Parlicov afirmă că politic Parlamentul poate face o evaluare a deciziilor BNM, însă trebuie de văzut care vor fi consecințele juridice.

„Chiar dacă o să fie evaluate deciziile BNM și politicienii vor ajunge la concluzia că deciziile băncii centrale au fost proaste atunci ce se întâmplă, care vor fie efectele juridice. Ar putea exista disensiuni cu BNM și cu instituțiile financiare internaționale care veghează independența BNM”, a spus Parlicov.

Veaceslav Ioniță se arată sceptic vizavi de activitatea comisiei

„În urma evaluării o să se ajungă la concluzia că inflația a crescut. O să analizeze și la ce concluzie o să ajungă, că BNM a trebuit să schimbe politica monetară? Lucrurile trebuie împărțite în două. Să vedem izvoarele inflației. În proporție de 80% este condiționată de factorii externi care nu au treabă cu economia noastră. Și doi, factorii care au generat inflația pe intern, care nu țin de competența BNM. Dacă rata de politică monetară era să fie majorată mai înainte contribuția la reducerea inflației ar fi fost de 0,5%”, a punctat Ioniță.

Potrivit lui, banca centrală are instrumente limitate pentru a ține inflația în frâu.

„Instrumentele BNM sunt politica valutară și monetară. Respectiv soluții bune nu sunt. Când cineva spune că BNM trebuia să scumpească banii mai înainte, e alogic. Care a fost efectul s-au scumpit creditele pentru Guvern”, se întreabă retoric economistul.

În opinia lui Ioniță, comisia este de fapt o ingerință în activitatea BNM. Pe de o parte ai echipă profesionistă de la BNM care face analize, iar pe de alata politicul intervine în activitate băncii centrale. „Riscurile și daunele comisei pe care le poate aduce BNM sunt mai mari decât beneficiile”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#coomisie #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament