Experți: De ce blocul condus de Renato Usatîi nu a reușit să ajungă în Parlament? Greșelile lui din campania electorală

Experții în domeniul politic au încercat să explice de ce blocul electoral condus de Renato Usatîi nu a reușit să intre în Parlament, fapt care l-a decepționat pe lider. Specialiștii spun că la mijloc ar fi mai multe greșeli comise de Usatîi în timpul campaniei electorale, scrie Realitatea.md.

Expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnaț spune că „primul lucru, care l-a dat de gol pe Usatîi, este faptul că multe organizații primare ale partidului sunt fake, iar situația reală nu corespunde cu ceea ce e pe hârtie”.

„El, dacă ar fi avut organzații primare veritabile, ar fi ajuns demult în Parlament. Și dl Usatîi știe prea bine asta.”

Al doilea moment este legat de campania electorală împotriva lui Renato Usatîi, care a fost lansată de unii concurenți electorali și reacția lui Usatîi la aceste denigrări. Răspundea urât în cadrul campaniei electorale. Alegerile pentru funcția de primar e altceva, dar la alegerile pentru funcția de deputat vorbim despre un alt electorat, care are alte așteptări din partea lui.

Al treilea lucru, eu văd că a ales să plece în străinătate să voteze și nu în municipiul Bălți. S-ar putea ca pe unii din mun Bălți sau din localitățile apropiate să-i enerveze că el nu a fost alături. Și acei lideri din partid, care au rămas pe loc, cred că nu au monitorizat îndeajuns acest proces electoral.

Un ultim lucru ține de faptul că dl Usatîi nu s-a determinat care e poziția lui. Pe care parte a eșichierului pedalează: centru, stânga sau dreapta? Electoratul a fost derutat”, a menționat Teodor Cîrnaț, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la postul TV8.

Expertul din cadrul Institutului pentru Inițiative Strategice, Vladislav Kulminski, spune că pentru el a fost o surpriză faptul că blocul lui Renato Usatîi nu a trecut în Parlament. „Aici putem vorbi că cetățenilor din Republica Moldova le plac oameni serioși, gravi, cu program serios. Și doar prin divertisment – e greu să joci”, susține Kulminski.

Experții totuși au salutat faptul că Renato Usatîi a decis să părăsească șefia partidului, menționând că acest lucru ar putea servi ca și exemplu pentru alți lideri de partide, care nu reușesc să obțină scoruri electorale bune pentru echipa lor.

#campanie electorala #greseli #Renato Usatîi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.