Raport ONU: Nivelul foametei mondiale a crescut dramatic anul trecut. 10% din populația lumii e malnutrită

Nivelul foametei și al malnutriției mondiale s-a înrăutățit dramatic anul trecut, creștererea fiind probabil cauzată de pandemie, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), publicat luni, citat de Reuters.

După ce a stagnat timp de cinci ani, numărul persoanelor subnutrite a crescut la aproximativ 768 milioane, anul trecut, echivalent cu 10% din populația lumii. Față de 2019, numărul persoanelor care suferă din cauza foametei a crescut cu aproximativ 118 milioane, se arată în raport.

„Din păcate, pandemia continuă să scotă în evidență punctele slabe ale sistemelor noastre alimentare, care amenință viețile. Nicio regiune a lumii nu a fost cruțată”, a precizat ONU.

Ediția din 2021 a „The State of Food Security and Nutrition in the World” a estimat că, pe baza tendințelor actuale, obiectivul ONU de a reduce foametea la zero până în 2030 nu va putea fi îndeplinit, la acel moment 660 de milioane de oameni urmând să sufere din cauza malnutriției.

Acest număr este cu 30 de milioane mai mare decât într-un scenariu în care pandemia nu ar fi avut loc.

„Cele mai mari temeri ale noastre se împlinesc. Foametea va dura ani, dacă nu chiar decenii„, a declarat economistul șef al Programului Alimentar Mondial (PAM), din cadrul ONU, Arif Husain.

Din cele 768 de milioane de oameni subnutriți, 418 milioane erau în Asia, 282 milioane în Africa și 60 milioane în America Latină și Caraibe. În Africa, însă, 21% dintre oameni sunt subnutriți, mai mult decât dublu față de orice altă regiune.

După scăderea de câteva decenii, insecuritatea alimentară a crescut de la mijlocul anilor 2010, în special în țările afectate de conflicte, încălzirea globală sau recesiuni economice.

Cu toate acestea, creșterea de anul trecut a fost egală cu cea a tuturor celor cinci ani anteriori.

#foamete #crestere #ONU

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.