Experții anunță apocalipsa economică pentru 2023: „Cel mai rău urmează să vină”

Anul 2023 va fi un an dificil pentru economia globală, iar experții indică cinci semne care arată că lucrurile vor merge prost. De altfel, un raport al FMI prognozează că anul viitor va fi mai rău decât anul acesta. Iar mulți oameni vor resimți anul 2023 ca pe un an al recesiunii economice.

Potrivit economiștilor există cinci motive care ne duc la concluzia că anul 2023 va fi foarte dificil din punct de vedere economic. Publicația Cointelegraph enumeră cele cinci indicii care ne arată că vom economia se va zgudui din temelii anul viitor.

Primul este lipsa de energie provocată de deficitul de combustibili fosili, despre care se crede că va dura până în anul 2024. Această criză a combustibililor se datorează opririi livrărilor de gaze rusești, în contextul războiului hibrid pe care Rusia îl poartă cu NATO.

Un al doilea motiv este legat de relocarea producției de către țările dezvoltate din cauza șocurilor pe care le-au îndurat companiile pe lanțul global de aprovizionare în contextul pandemiei de COVID-19.

Tranziția către economia bazată pe mărfuri ca urmare a întreruperilor și relocării producției. Țările dezvoltate sunt mai determinate să caute lanțuri de aprovizionare cu materii prime mai sigure și mai ecologice.

Inflația persistentă este cel de-al patrulea indice luat în calcul de economiști. Aceasta este puțin probabil să-și încetinească creșterea prea curând, fapt ce reprezintă o provocare uriașă pentru băncile centrale și instrumentul lor favorit de control al prețurilor – ratele dobânzilor. Costurile mai mari ale împrumuturilor vor avea o putere limitată într-o perioadă de inflație, cu dezechillibru între cerere și ofertă, rezultat din dezintegrarea globalizării.

Accelerarea descentralizării instituțiilor și a sistemelor cheie prin realinierea ordinii geopoliticii mondiale influențată de întreruperea lanțurilor de aprovizionare, politica monetară strictă și de conflictele militare au dus la o erodare globală a încrederii în instituții. Cauzele sunt răspunsul haotic la COVID, războiul din Ucraina, problemele economice și dezinformarea.

Situația dificilă pentru piața de acțiuni în 2023

Conform Fortune, strategii de investiții avertizează că acțiunile vor avea un început dificil în 2023, deoarece Fed intră în etapele finale ale luptei împotriva inflației. De la un an la altul, inflația măsurată în indicele prețurilor de consum a scăzut brusc de la 9,1% în iunie, la 7,1%, luna trecută.

Economistii Daniele Antonucci si Nicolas Sopel de la Quintet Private Bank prognozează o iarnă dificilă pentru economia globală, dar urmată de o ușoară accelerare odată cu încălzirea vremii. Mediul va fi favorabil pentru obligațiuni de înaltă calitate, acțiuni din SUA și acțiuni cu dividende mari și volatilitate scăzută.

„Pe fundalul războiului din Ucraina și al penuriei de energie, zona euro și Marea Britanie se vor afla în

recesiune în timpul unei ierni reci și întunecate. În SUA, unde activitatea consumatorilor și a afacerilor este mai puternică, recesiunea se profilează, dar va fi mai blândă. În același timp, China va continua să-si redeschidă încet, dar sigur porțile, evitând astfel o recesiune globală. Dar inflația globală ridicată, deși în scădere, probabil că va rămâne în continuare peste țintele băncii centrale în 2023 și 2024”, au afirmat cei doi ecomomiști.

Daniele Antonucci și Nicolas Sopel, macro strateg senior, la Quintet Private Bank, estimează inflația la aproximativ 6,7%, comparativ cu 9% în 2022.

Cel mai prost al treilea an de la începutul secolului

Deutsche Bank a transmis că 2023 va fi al treilea cel mai prost an pentru creșterea globală a economiei, de la începutul secolului 21 și până în prezent, după pandemia din anul 2020 și criza economică din 2009.

Economiștii băncii germane au estimat că 2023 va aduce o creștere a acțiunilor de pe piață, în prima jumatate a anului 2023, înainte de a se prăbuși pe măsură ce recesiunea se instalează de la jumătatea anului.

SUA vor avea o recesiune începând cu jumătatea anului 2023, iar stagflația se profilează pe zona euro. Pe de altă parte, continentul se confruntă cu o recesiune indusă de furnizarea de energie și cu o inflație medie de 7,5%.

Raport pesimist de la Fondul Monetar Internațional

De altfel, și Fondul Monetar International (FMI) a catalogat 2023 drept un an dificil pentru economie în condițiile de criză prognozate.

„Cel mai rău urmează să vină”, se arată în raportul World Economic Outlook al instituției financiare mondiale.

Documentul revizuiește în scădere rata de creștere globală pentru 2023, așteptându-se la o majorare de 2,7% pentru anul viitor. Este în scădere față de creșterea de 6% înregistrată anul trecut și de prognoza de creștere de 3,2% pentru acest an.

Acesta este „cel mai slab profil de creștere” din 2001 încoace, excluzând faza acută a pandemiei de COVID-19 și criza financiară globală, a transmis FMI pentru SkyNews.

„Pentru mulți oameni, 2023 se va simți ca o recesiune”, se mai arată în raportul FMI.

#prognoza #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.